Ucraina a intrat în colaps economic total din cauza cursului ales de Zelenski, iar populația plătește nota prin datorii uriașe și scumpiri explozive, potrivit presei pro-Kremlin.
Aderarea R. Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) ar putea avea un impact economic estimat la peste un miliard de lei, economii ce reprezintă aproximativ 0,3 p.p din PIB.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Autoritățile din R. Moldova prognozează o creștere moderată a economiei în anii 2026-2028, susținută de Planul de creștere din partea UE.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul a crescut cu 2% faţă de anul precedent, a precizat Biroul de Statistică.
Ultimele două săptămâni au fost marcate de o nouă serie de dezbateri privind situaţia din economie: de la faptul că Republica Moldova nu a primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ultima tranşă de circa 170 milioane dolari, de la discuţia dacă ţara este în recesiune economică sau nu, până la promisiunea premierului Alexandru Munteanu de a asigura o creştere economică de 7% până în anul 2028.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Guvernul de la Ottawa are în vedere investiții în submarine, nave militare, radare, drone și senzori arctici noi.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Republica Moldova așteaptă în următoarele săptămâni prima tranșă din cel mai mare ajutor financiar primit în istoria sa recentă de la desprinderea de defuncta URSS în 1991. În următorii trei ani de zile, Uniunea Europeană a decis să acorde Chișinăului o infuzie de 1,9 miliarde de euro. Vestea și mai bună este că 18% din această sumă, adică circa 315 milioane de euro, vor ajunge în curând și vor fi vărsate rapid în proiecte importante pentru dezvoltarea statului.
În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.
Economia rusă se confruntă cu o inflație ridicată și lipsa forței de muncă.
Excedentul bugetar argentinian a fost de 0,3% din Produsul Intern Brut.
Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.
Datoria de stat, externă şi internă, a ajuns în Republica Moldova, după opt luni ale acestui an, la aproape 109 miliarde de lei (circa 5,6 miliarde de euro), arată date ale Ministerului Finanţelor. O datorie nu foarte mare, dar care, analizată alături de alte date, poate fi interpretată ca un semnal îngrijorător.