Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional. Pentru prima dată ideea unirii Republicii Moldova cu România a fost abordată atât de larg nu doar pe malurile Prutului, dar și în presa internațională, în special în cea germană. Declarațiile Maiei Sandu au provocat însă și un val de critici, manipulări și dezinformări din partea propagandei ruse, alimentate și de declarații ale unor politicieni de la Moscova sau pro-ruși din Republica Moldova.
De la trădare de patrie, la pericol pentru Rusia
Principalele acuzații au ținut de „distrugerea suveranității și a statalității”, fără a se ține cont de întreaga declarație și de explicațiile oferite de către Maia Sandu, scoțând din context afirmațiile sale. „Trădare de patrie”, a titrat Partidul Comuniștilor din Republica Moldova într-o declarație a Comitetului Central, adăugând că această declarație ar fi parte a unui plan pus la cale de mult timp: „Faptul că Maia Sandu declară public despre umilirea propriei țări demonstrează, în opinia noastră, că asemenea planuri sunt de mult timp nutrite de forțele proromâne și că astăzi au trecut în faza de implementare practică”, se arată în declarația PCRM.
O reacție similară a avut și Partidului Socialiștilor: „Declarația președintei ilegitime Maia Sandu privind disponibilitatea de a vota pentru lichidarea Republicii Moldova și absorbția acesteia de către România nu este o „opinie personală” și nici o „speculație abstractă”, ci un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, suveranității și neutralității țării”.
Și deputata rusă Aliona Arșinova, cunoscută ca președintă a Fundației Evrazia, (creată de Ilan Șor în preajma alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 2024, implicată în mai multe acțiuni de propagandă, inclusiv care au vizat copii) a afirmat că ar fi vorba de un scenariu al Occidentului. „În opinia Alionei Arșinova, acțiunile Maiei Sandu fac parte dintr-o linie sistemică a României, a Bruxelles-ului și a Occidentului colectiv, iar populația Republicii Moldova nu are o posibilitate reală de a se opune acestor procese”, a scris canalul de telegram Gagauznews.
Senatorul rus Aleksei Pușkov a declarat că „Maia Sandu este dușmanul propriului stat”.
Un alt parlamentar rus, Serghei Mironov, a afirmat că „planurile” Maiei Sandu reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Federației Ruse.
News.ru, care îl citează pe Mironov, a amintit că la sfârșitul anului trecut, Moldova a aprobat decizia de denunțare a acordului privind activitatea Casei Ruse din Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova „a primit indicația de a notifica Moscova cu privire la retragerea unilaterală din acord”. „Se așteaptă ca această măsură să intre în vigoare la mijlocul anului 2026”, precizează News.ru.
„Acesta este doar unul dintre pașii Maiei Sandu meniți să rupă toate legăturile cu Federația Rusă. În anii mandatului său, din spațiul informațional al Moldovei au dispărut posturile de televiziune rusești, iar orice manifestare a unei poziții proruse este etichetată drept amenințare la securitatea națională”, potrivit News.ru.
„Ce va urma ne putem imagina cu ușurință pe exemplul statelor baltice, unde, pe fundalul renașterii nazismului, de mulți ani are loc distrugerea a tot ceea ce este rusesc și legat de Rusia”, a declarat Mironov.
Narațiuni false, scoase din contextul general al declarațiilor
Acestea sunt doar o parte din manipulările și narațiunuile false lansate în urma interviului, dar ceea ce le caracterizează pe toate este că s-au referit doar la o parte a declarației Maiei Sandu, dar nu și la contextul și explicațiile ei. Or, Maia Sandu a afirmat, într-adevăr, în interviul respectiv că în cazul unui referendum ar vota pentru unirea cu România. Fiind întrebată de ce, ea a menționat că în situația geopolitică actuală unui stat ca Republica Moldova îi este complicat să-și apere democrația. În același timp, șefa statului a precizat că în condițiile în care ideea unirii cu România nu este împărtășită de majoritatea populației, autoritățile au ales calea spre integrarea europeană, care are susținerea majorității. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine Unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a declarat Maia Sandu.
Deci, în primul rând, chiar dacă deține funcția de șefă a statului, Maia Sandu și-a exprimat opinia personală despre modul în care ar vota în cazul unui referendum privind unirea cu România. Or, nu există nicio interdicție pentru un cetățean al Republicii Moldova să-și exprime propriile opinii și să meargă la vot. În al doilea rând, ea a punctat foarte clar că o decizie în privința unirii cu România ar urma să fie supusă în mod democratic unui referendum. Adică nu ar fi vorba de o decizie impusă de anumite elite politice, dar ar fi luată de cetățeni. Și, trei, ea a explicat clar contextul în care și-a formulat opiniei în această privință. Nu mai este un secret pentru nimeni că Republica Moldova, o țară mică, săracă, cu un sistem de apărare subfinanțat, declarată neutră, dar cu armată rusă pe teritoriul său, este cea mai vulnerabilă țară din regiune în contextul războiului din Ucraina.
O eventuală unire a Republicii Moldova cu România nu poate să afecteze securitatea Rusiei, întrucât nu există hotar comun între cele două state. Cel mai probabil, declarațiile oficialului rus scot la iveală intențiile ascunse ale Moscovei de a-și menține sfera de influență în Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova și/sau de a ocupa cât mai mult din teritoriul ucrainean.
Pretinsa rusofobie promovată de guvernarea de la Chișinău este una dintre narațiunile tot mai des întâlnite în ultimul timp. Principalele scopuri ale acesteia sunt, pe de o parte, să facă o paralelă între Republica Moldova și Ucraina, unde Rusia a pornit războiul inclusiv sub aceste lozinci, iar pe de altă parte, să strângă rândurile minorităților etnice, vorbitoare de rusă. Veridica a demontat anterior falsuri potrivit cărora guvernarea pregătește închiderea școlilor de limbă rusă, manualele de istorie sunt rescrise pentru a justifica confruntarea cu Rusia, iar conflictul transnistrean a pornit de la rusofobie și românism.
În ceea ce ține de afirmațiile că declarațiile Maiei Sandu ar face parte dintr-un plan mai vechi, pus la punct la București și în cancelariile occidentale, președintele României, Nicușor Dan, a declarat acum câteva luni că o decizie în privința celor două state depinde de voința cetățenilor moldoveni. „În Republica Moldova, aproximativ 35% din populație susține unirea. Atâta timp cât o parte semnificativă a cetățenilor țării noastre vecine susține forma actuală de stat, România nu va întreprinde nimic”, a declarat Nicușor Dan, ceea ce încă o dată demonstrează că nu există un scenariu care ar presupune unirea forțată.
Mai trebuie amintit și faptul că nu este prima dată când Maia Sandu s-a declarat unionistă. Încă în 2016, într-un interviu la Pro TV Chișinău ea a recunoscut că ar vota pentru unire în cazul unui referendum. Aceste declarații nu au împiedicat-o să fie aleasă în două rânduri în calitate de președintă a Republicii Moldova.
Ce ar însemna un referendum privind unirea cu România?
Articolul 142 din Constituția Republicii Moldova punctează că „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”. Adică, în cazul unui referendum privind unirea, în condițiile în care sunt înregistrați oficial aproximativ 3,3 milioane de alegători, ar trebui să voteze „pentru” cel puțin 1,65 de milioane de alegători. Or, în Republica Moldova la ultimele scrutine nici măcar rata de participare nu a ajuns la asemenea cifră. Spre exemplu, la referendumul privind integrarea europeană din 2024 au participat aproximativ 1,53 de milioane de persoane, iar la parlamentarele din 2025, aproape 1,6 milioane. Respectiv, în prezent, cel puțin, succesul unui astfel de referendum ar fi puțin probabil.
Declarațiile Maiei Sandu din interviul pentru „The Rest Is Politics” au reușit să aducă în prim-plan, la scară internațională, o discuție care până atunci rămânea în mare parte în sfera dezbaterii interne: unirea Republicii Moldova cu România. În același timp, ele au fost folosite de propaganda rusă și de politicienii pro-ruși de la Chișinău și Moscova pentru a construi narațiuni false despre „distrugerea statalității”, „trădare” și „planuri de absorbție”, într-un efort de a delegitima nu doar președinția Maiei Sandu, ci și orientarea europeană a țării. Totuși, declarațiile reprezintă opinia personală a șefei statului într-un scenariu ipotetic, exprimată în contextul vulnerabilității geopolitice a Republicii Moldova și a necesității protejării democrației. Mai mult, Maia Sandu a subliniat clar că, în lipsa unei majorități care să susțină unirea, autoritățile au optat pentru integrarea europeană, un obiectiv realist și susținut de cetățeni. În plus, declarația nu este una nouă, ea fiind exprimată și în 2016, fără a împiedica alegerea ei ulterioară în funcția de președinte. În final, chiar și dacă un referendum pe tema unirii ar fi organizat, prevederile constituționale și pragul de participare fac ca un asemenea demers să rămână, în prezent, puțin probabil, ceea ce confirmă că discuția rămâne una ipotetică, iar decizia finală ar aparține exclusiv cetățenilor.
