De la Moscova la Volgograd și Mahacikala, presa rusă a pus pe pauză, pentru câteva zile, toate celelalte subiecte pentru a-și „informa” publicul despre un așa-zis „moment de cotitură” produs la București: votul din ultimul moment din Camera Deputaților care ar fi declanșat anexarea Republicii Moldova și ar fi deschis drumul unui nou război, aproape mondial, în Transnistria. În acest registru apocaliptic, Diana Șoșoacă revine, pentru a doua oară în această lună, în prim-plan, iar Rusia pare să fi preluat inițiativa în așa-numitul proiect al „Unirii”, nu pentru a-l discuta, ci pentru a-l decredibiliza, caricaturiza și transforma într-un instrument de panică.
„Nu vreau în UE, deoarece în locul rândurilor vii la policlinică au început să se facă programări online” - așa spune o femeie, într-un pretins vox realizat de un canal de telegram din Transnistria, care încearcă să demonstreze că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Lansarea negocierilor de aderare la 15 iunie a.c. a readus în spațiul public o serie de narațiuni false despre UE și tentative de a prezenta procesul de integrare drept lung, anevoios și fără final, iar aderarea în sine ca un rezultat fără beneficii.
Alegerile parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie a.c., au devenit un scrutin cu miză geopolitică majoră, desfășurat sub presiunea concurenței dintre Rusia și Occident și sub influența directă a unor mesaje și acțiuni externe.
La nici o lună după ce fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Bălan, era primit, în urma unui schimb internațional de agenți, ca un „erou” în Belarus, pentru care și-a vândut țara căreia i-a jurat credință, la Minsk, într-un mod similar a fost primit și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cel care era gata să-și bucățească patria în interesele Moscovei.
Data de 9 mai a demonstrat și în acest an că la Chișinău atât cetățenii, cât și politicienii rămân în continuare profund divizați în ceea ce privește valențele acestei zile, o divizare întreținută și amplificată constant atât de discursul politicianist, cât și de mecanismele de propagandă.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
Proiectul Șoșoacă - amalgam de narațiuni suveraniste și teorii conspiraționste
Pentru a anihila importanța deschiderii negocierilor de aderare, propaganda a mers pe două direcții - pe de o parte a readus în spațiul public narațiunile false despre Uniunea Europeană, pornind de la așa-numita „agendă LGBT”, pierderea suveranității, război, etc, iar pe de altă parte a încercat să minimalizeze importanța evenimentului prin inocularea unor teze despre incertitudinea aderării și, mai ales, despre faptul că Republica Moldova nu va fi (dacă și va ajunge la acea etapă) membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Scorul acumulat de Maia Sandu în 2024 este cu doar 2,3% mai mic decât cel acumulat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Cele mai frecvente narațiuni false despre integrarea europeană a Republicii Moldova
Veridica aduce live video & live text dezbaterea dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, care va avea loc, duminică, la Palatul Republicii, începând cu ora 10:00.
Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Luc Frieden, întreprinde o vizită în Republica Moldova, vineri,13 septembrie 2024.
România și Moldova ar vrea să atace Transnistria, dar nu o face pentru că armata sa este mai slabă decât forțele de dincolo de Nistru, potrivit unei narațiuni false promovate de propaganda rusă.
NATO ar încerca, astfel, să distragă trupe ruse implicate în războiul din Ucraina, afirmă presa pro-Kremlin, care își manifestă îngrijorarea pentru locuitorii regiunii separatiste în timp ce Moscova i-a lăsat în frig și întuneric.
Republica Moldova în anul 2024 a fost în atenția propagandei ruse în special în contextul referendumului privind integrarea europeană a țării și al alegerilor prezidențiale. Rușii au promovat narațiuni menite să divizeze și mai mult societatea și, la fel ca în 2023, teme legate de implicarea țării în războiul din Ucraina, pretinse atacuri asupra Transnistriei și aderarea la NATO, precum și „propaganda” LGBT. În goana după narațiuni cât mai „convingătoare” și panicarde, propaganda a ajuns uneori la derizoriu, lansând falsuri care stârnesc râsul.
Uniunea Europeană ar impune Republicii Moldova cenzură și agenda LGBT - este un mesaj pe care l-au transmis reprezentanții partidului extremist bulgar „Renașterea” colegilor cu aceleași viziuni de la Chișinău.
Chișinăul s-ar pregăti (din nou) să atace militar Transnistria, după ce ar fi comis atrocități în timpul războiul din 1992, scrie canalul de telegram Smugleanka, un cunoscut promotor al narațiunilor false, favorabile Moscovei.
De-acuma o zis că o să aleagă un alt președinte al Mitropoliei Basarabiei, cum s-ar numi din punct de vedere juridic, și eu am o propunere bine pusă la punct, ca să nu zic chiar înțeleaptă. Dacă pornim de la gândul că vrei, nu vrei, postul ista trebuie să fie ocupat numaidecât de un popă, există numai o șansă interesantă, da’ dreaptă.
Tot internetul e plin de popi sau numai de unul dintr-înșii, nu știu precis. Ei toți îs ca unul și nu-i mai poți deosebi la față orișicât te-i învârti cu telefonul în mână. Ce înseamnă asta știe de-acuma tot norodul de la Kamceatka până la Vladivostok, geografic grăind.
Amu-i foaie verde lobodă, da’ nu război ceea ce se petrece în lume. Nu zic, îi trist că mor omi, dar ce să le faci, ei mor totdeauna și pe vreme de pace. Cine crede că n-o să moară? Nu, nu este așa fel de om pe fața pământului.
22 aprilie, „arborii Rusiei au voce blândă de copil”, scrie poetul pe hârtia lui și nu greșește delocalmente. Asta vrea să spună altceva, mai clar grăind, și anume că, dacă alegi drumul cel drept și poți să te înalți azi cu un pas, mâine cu alt pas și atingi în felul acesta perfecțiunea ideologică marxist-leninistă, într-o bună zi este chip să și auzi cu urechea ta vocea aceea blândă de copil.
Nu-i nimica, la o acătării, că Viktor Orban o pierdut alegerea din Ungaria, fiindcă, oricum te-ai învârti, nația de acolo n-o fost niciodată proastă, de când e lumea și pământul și istoria tuturor veacurilor, scrisă pe papirusuri galbene și vechi, cu miros de ceară, cum s-ar numi științific grăind, ca la conferință.
Demult n-am mai fost prin vechiul și blândul meu tractor. Ultima oară, mă gândeam că-mi pun acolo un cămin electric și cu țelul ista, înainte de Anul Nou, am găsit cu oricare preț un prelungitor, cum s-ar numi, tehnologic grăind, de la piața aceea de la gară lungă și mâhnită, unde stau babele cu tot ce vrei înșirat pe jos, chiar la picioarele omilor trecători încolo și încoace.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Propaganda rusă își centrează în continuare atacurile asupra Republicii Moldova, promovând narațiuni despre fraudarea alegerilor pentru a submina încrederea în procesul democratic, a descuraja participarea la vot – mai ales în diaspora – și a pregăti terenul pentru proteste post-electorale.
„Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram” - așa își începe cea mai recentă investigație, din interiorul uneia dintre fermele de troli, Ziarul de Gardă, în care a fost infiltrată jurnalista sa, Natalia Zaharescu.
Kremlinul a pus în mișcare un arsenal complex de metode ale războiului hibrid -de la crearea de blocuri electorale menite să unească stânga și electoratul pro-rus, până la finanțări obscure, transferuri ilegale și campanii masive de dezinformare, – toate cu scopul de a redesena tabloul politic de la Chișinău și de a readuce Republica Moldova sub influența sa directă.
