Propaganda rusă, flancată de reprezentanții săi de la Chișinău și Tiraspol, a pus rapid în mișcare un întreg arsenal de procedee de dezinformare, ironizare și deturnare a atenției, pentru a estompa gravitatea unui caz de securitate fără precedent - reținerea a 11 persoane, cetățeni moldoveni, în Ucraina și Republica Moldova, care pregăteau asasinarea la comandă a unor persoane publice și oficialități ucrainene. Cazul în sine a fost persiflat, au fost lansate știri false sau dezinformări și, în mod special, s-a încercat (și, în mare parte, s-a reușit) redirecționarea discuțiilor pe o altă direcție.
Reținerea, acum o săptămână, a 11 persoane, patru pe teritoriul Republicii Moldova și șapte în Ucraina pentru pregătirea unei serii de omoruri la comandă, coordonate de serviciile secrete ale Kremlinului, a fost știrea zilei în Republica Moldova și parțial în Ucraina, care se confruntă cu invazia militară rusă. Din informațiile prezentate de forțele de ordine de la Chișinău și cele ucrainene, citate de presa de la Kiev, aflăm că în urma unei operațiuni comune au fost reținute 11 persoane care puneau la cale asasinarea în Ucraina a unor persoane publice, inclusiv a cunoscutului jurnalist Dmitri Gordon. A fost o primă operațiune de asemenea anvergură (despre care, cel puțin, s-a anunțat oficial), care demonstrează cât de adânci sunt implicațiile serviciilor secrete ruse și ale războiului hibrid în Republica Moldova.
Primul șoc însă a trecut repede, după ce propaganda rusă, probabil în urma unor instrucțiuni de rigoare, s-a regrupat și a trecut la atac, utilizând, ca la carte, diferite procedee de manipulare și dezinformare pentru a debusola opinia publică, a pune sub semnul întrebării veridicitatea informațiilor oficiale, a deturna atenția de la miezul problemei și, în final, a identifica alți vinovați și alte ținte ale „hate-ului” public.
Dar să le luăm pe rând:
1. Fake și dezinformare
„Moldova a reținut jurnaliști transnistreni, cu sprijinul SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei)” - așa a titrat publicația rusă Politnavigator articolul din 20 februarie în care anunța despre operațiunea comună. Și în text, publicația susține că este vorba de un grup de jurnaliști transnistreni reținuți, ceea ce este un fals ordinar. Or, printre cei reținuți a fost o singură persoană cu legitimație de jurnalist eliberată de un post de televiziune din Tiraspol și care, de altfel, ulterior a anunțat că nu a fost reținută.
Deci, prima reacție a propagandei a fost una de apărare - în încercarea de a „drege busuiocul” a lansat informații false, menite să debusoleze și să atenueze gravitatea - adică nu era vorba de un grup de killeri, dar de niște „jurnaliști nevinovați” de la Tiraspol, prigoniți de autoritățile de la Chișinău, mânate din spate de spionii ucraineni.
2. Persiflarea
Sarcasmul e o altă tehnică de dezavuare a unei realități și probabil mulți dintre noi întâlnim această practică și în viața de zi cu zi. Astfel, același Politnavigator sugerează într-un mod sarcastic că Moscova are preocupări mult mai importante decât „existența îndelungată a: procurorului general al Ucrainei Ruslan Kravcenko, așa-zisului propagandist șiret Dmitri Gordon, a purtătorului de cuvânt al GUR Andrii Iusov, a „directorului adjunct al uneia dintre companii”, precum și a unor actori și bloggeri ucraineni”.
Au urmat apoi meme-urile și glumele legate de grațierea, în 2022, a recrutorului grupului, Nicolae Șepeli pregătind opinia publică pentru următoarea fază a campaniei de propagandă:
3. Distragerea atenției
Deși organizarea pe teritoriului Republicii Moldova a unui grup pregătit să comită o serie de omoruri în țara vecină e un fapt ieșit din comun, până la urmă, cel mai mult în privința acestui caz în presa din Republica Moldova și pe rețelele de socializare s-a discutat despre grațierea lui Șepeli, în 2022. Bărbatul în vârstă de 30 sau 31 de ani (datele sunt diferite) a fost reținut în Federația Rusă în 2016, adică pe când avea 20/21 de ani și condamnat pentru trafic de droguri la 11 ani de închisoare. În 2019, justiția de la Chișinău a aprobat transferarea acestuia în penitenciarele din Republica Moldova pentru a-și continua pedeapsa. În 2021, fiind considerat victimă a traficului de ființă umane, s-a cerut grațierea lui Șepeli, grațiere pe care a obținut-o un an mai târziu, în aprilie 2022. Ziarul de Gardă a făcut o cronologie amplă a întregului proces. În fine, după mai bine de trei ani și jumătate de la decretul de grațiere, Șepeli începe să recruteze persoane pentru a comite omoruri în Ucraina, iar discuțiile au deraiat în direcții ca - cine a stat în spatele grațierii, a fost făcută din incompetență sau din rea voință? Cine sunt spionii ruși din interiorul Președinției și al Comisiei de grațiere?
Evident că aceste întrebări își au locul, mai ales după scandalul de acum un an legat de amnistierea unor condamnați pe viață pentru crime extrem de grave. Și bineînțeles că scenariile pot fi diferite. Dar să presupunem că un tânăr de 20 de ani își dă acordul, fiind racolat de serviciile secrete rusești, să fie condamnat la 11 ani de închisoare, să petreacă șase ani în pușcărie, în penitenciare din Rusia și Republica Moldova, în condiții degradante, neștiind dacă va fi eliberat înainte de termen sau nu. Este un scenariu care pare, totuși, puțin probabil. În schimb, profilul său de fost condamnat, grațiat de Maia Sandu ar fi perfect pentru serviciile secrete rusești să-l racoleze după eliberare pentru a o discredita pe șefa statului.
Este important ca societatea să afle cine este acest Șepeli, dar și mai important este că propagandei ruse i-a reușit nu doar să distragă atenția de la pregătirea asasinatelor, ci și să identifice ținte false spre care să canalizeze nemulțumirea publicului.
4. Transformarea victimei în călău
„Da, Maia Sandu e vinovată pentru grațierea criminalilor ruși/traficanților de droguri și a killerilor”, a scris fosta deputată liberală și unionistă Ana Guțu, în prezent o critică acerbă a actualei guvernări. Cam în aceeași cheie, dar pe un ton mai elegant, este formulată și o postare a canalului de telegram pro-Kremlin „KP v Moldove”, precum și a unuia de la Tiraspol - Pridnestroveț, care susțin că Șepeli îi era mai degrabă dator Maiei Sandu, care l-a grațiat, decât Moscovei și o întreabă retoric pe șefa statului „cine totuși stă în spatele pregătirilor lichidării fizice a unor persoane publice din Ucraina?”.
Deci, atenția publicului este distrasă de la grupul de killeri spre Președinție și Maia Sandu, care devin ținta atacurilor.
În paralel, la Tiraspol, dar și la Moscova este promovată și o altă narațiune - reținerea grupului de killeri era de fapt o tentativă de provocare împotriva regiunii separatiste transnistrene, iar operațiunea a avut loc imediat după solicitarea UE ca Rusia să-și retragă trupele militare din stânga Nistrului, iar Ucraina să pună mâna pe muniția de la Cobasna.
Dacă privim prin oglinda inversă a propagandei Kremlinului, o vedem pe Maia Sandu grațiindu-l pe Șepeli în aprilie 2022, cu scopul ca peste aproape 4 ani, în fruntea unui grup de jurnaliști de la Tiraspol, să organizeze omoruri la comandă în Ucraina pentru ca Kievul să poată prelua muniția de la Cobasna. Aparent, toate acestea n-au nicio logică și, probabil, puțini ar crede într-un asemenea scenariu. Dar exact acesta a fost efectul urmărit: nu convingerea prin argumente sau coerență, ci crearea confuziei, relativizarea faptelor și transformarea unei situații de securitate regională într-un scandal politic intern.
