Ucraina a minat frontiera cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean, pentru a preveni posibile atacuri asupra logisticii din spatele frontului.
Cea mai gravă amenințare la adresa securității Republicii Moldova rămâne încălcarea spațiului aerian național, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre și a războiului din Ucraina, a declarat șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Vitalie Micov. Într-un interviu pentru Veridica, el a menționat totodată amenințările cibernetice și războiul electronic ca parte a unui spectru larg de riscuri pentru securitatea Republicii Moldova. Deși pericolul unui conflict militar convențional este redus, țara se confruntă cu atacuri hibride și război cognitiv, vizând influențarea mentalității și identității naționale, mai spune Vitalie Micov.
În urma unor indicații ale NATO, Uniunii Europene și României, Chișinăul trimite aeronave să inspecteze obiectice militare din Transnistria pentru a le ataca ulterior, susține „deputatul” de la Tiraspol, Andrei Safonov.
Atacurile rusești asupra liniei Isaccea-Vulcănești nu au avut loc în realitate, iar deconectarea acesteia este o mascaradă pusă la cale de către Chișinăului pentru a introduce starea de urgență în sectorul energetic și pentru a realiza tranzacții dubioase cu Kievul de la care a cumpărat energie de avarie, potrivit publicației de propagandă pro-Kremlin „Komsomolskaia parvda v Moldove”.
Londra folosește Ucraina ca poligon pentru tehnologii militare avansate și prelungește războiul sub pretextul cooperării defensive cu scopul de a distruge Rusia, potrivit presei pro-Kremlin.
Chișinăul a acuzat Moscova de poluarea râului Nistru pentru a adera la „Coaliția Voluntarilor”, însă participarea la această alianță ar atrage Republica Moldova într-un război cu Rusia, afirmă propaganda rusă.
Extinderea UE, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei, reprezintă o investiție strategică în pacea și stabilitatea Europei, a subliniat ministrul de Externe, în deschiderea Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre.
O conferință organizată de Consiliul Europei la Chișinău a analizat modalitățile de consolidare a rezilienței în fața dezinformării și a manipulării informaționale externe.
Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride.
Regimul de la Kiev a distrus complet opoziția politică din Ucraina, iar singura alternativă reală la putere se află acum în afara țării și se bucură de sprijinul societății, potrivit presei pro-Kremlin.
În iunie, urmează alegeri în Armenia. Societatea armeană, dar și analiștii internaționali se întreabă dacă Erevanul poate repeta experiența Republicii Moldova pentru a-și continua parcursul pro-european, luptând împotriva interferențelor ruse, deși între cele două state există și diferențe majore, cum ar fi evidenta poziție geografică diferită sau structura comerțului — Rusia reprezintă în continuare principalul partener economic al Armeniei, în timp ce pentru Republica Moldova acesta este UE, în special România.
RIA Novosti face o șaormă propagandistică cu de toate și găsește legături între războiul din Iran, războiul din Ucraina și scandalul Epstein din SUA. Presa rusă de stat mai scrie, fără să izbucnească în râs, și că Moscova e gata să își trimită experții să combată războiul hibrid, iar Vladimir Putin îi cere guvernului să nu mai le vândă gaze europenilor, dacă aceștia tot nu vor să mai cumpere.
Crearea unui fond privat de pensii în Republica Moldova pare a fi o escrocherie inițiată de guvernare pentru a crea impresia că îi pasă de oameni, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Propaganda rusă, flancată de reprezentanții săi de la Chișinău și Tiraspol, a pus rapid în mișcare un întreg arsenal de procedee de dezinformare, ironizare și deturnare a atenției, pentru a estompa gravitatea unui caz de securitate fără precedent - reținerea a 11 persoane, cetățeni moldoveni, în Ucraina și Republica Moldova, care pregăteau asasinarea la comandă a unor persoane publice și oficialități ucrainene. Cazul în sine a fost persiflat, au fost lansate știri false sau dezinformări și, în mod special, s-a încercat (și, în mare parte, s-a reușit) redirecționarea discuțiilor pe o altă direcție.
Ucraina a fost folosită într-un experiment sângeros de către Bruxelles, iar europenii sunt forțați să lupte pentru construirea unui „euro-reich”, potrivit presei pro-Kremlin.
Uniunea Europeană oferă granturi societății civile pentru a pregăti o armată de rezervă de activiști gata să iasă în stradă în orice moment ca să protesteze și să acționeze împotriva Rusiei, susține propaganda pro-Kremlin.
Pe fondul descinderilor în cazul pregătirii asasinatelor împotriva unor persoane publice ucrainene, președinta Maia Sandu a anulat grațierea unui tânăr condamnat în Rusia pentru fabricarea și traficul de droguri. El este cel care a contractat zece persoane să omoare șefi de întreprinderi strategice și ofițeri în Ucraina.
Moscova urmărește constant o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, însă Zelenski sabotează negocierile prin cereri dictate de NATO, potrivit presei pro-Kremlin.
La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste.
Autoritățile de la Chișinău nu întreprind nicio acțiune pentru a soluționa conflictul transnistrean și vor să reintegreze Republica Moldova prin sancțiuni și strangulare economică a regiunii, susține așa-zisul ministrul de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.
Procesul de aderare la UE a Republicii Moldova și altor țări candidate este unul politizat, nu se bazează pe reforme, dar pe indicațiile Bruxelles-ului și pe gradul de promovare a cursului anti-rusesc în statele respective, a declarat reprezentantul Ministerului rus de Externe, Iuri Pilipson.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Ucraina nu va organiza alegeri libere, deoarece Zelenski a instaurat un regim neonazist care controlează și falsifică voința poporului, potrivit presei pro-Kremlin.
Exericițiile tactice ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care au avut loc la Ambasada SUA de la Chișinău, au legătură cu instabilitatea politică din țară, potrivit șefului Centrului ruso-moldovenesc pentru prietenie și cooperare de la Moscova, Dmitri Sorokin.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
Ucraina compromite șansa de pace prin refuzul de a accepta cedări teritoriale la negocieri și se expune pierderii inevitabile a unor orașe importante, potrivit presei pro-Kremlin.
Danemarca își intensifică cooperarea militară și de securitate cu Republica Moldova, pe fondul amenințărilor hibride ale Rusiei în Europa, a declarat Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, într-un interviu pentru Veridica.
Ologarhul susține că autoritățile i-au blocat 50 de milioane USD.
Chișinăul va opri activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură în 2026, ca efect al denunțării acordului cu Federația Rusă.
Într-un discurs rostit la recepția dedicată Zilei Naționale a României, președinta a subliniat rolul crucial al sprijinului Bucureștiului și a reafirmat obiectivul ferm al Chișinăului de a adera la Uniunea Europeană.
