Prețul curentului electric a devenit, în ultimul timp, un subiect dezbătut intens în mass-media, atât de către unii politicieni, cât și de către anumite persoane oficiale.
Pe de altă parte, problema cea mai mare s-ar putea să nu fie prețul curentului electric, ci, mai degrabă, riscul ca Republica Moldova să nu reușească să-și acopere integral consumul în anumite perioade ale zilei, în următoarele două-trei luni.
De ce nu scade preţul curentului electric?
Încercând să explice, joi seara, la postul TV8 de ce nu scade prețul curentului electric, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, s-a exprimat astfel, încât toţi au înţeles că din contra - curentul se poate chiar scumpi în următoarele luni. Acest lucru pe lângă faptul că ne putem aştepta şi la un deficit de energie.
Ulterior, Dorin Junghietu a revenit într-o postare pe pagina sa de faceebok, unde a declarat că nu ar fi spus că energia se va scumpi, ci că a explicat „de ce nu se poate ieftini acum”.
Din explicaţiile ministrului Energiei rezultă că ieftinirea este imposibilă ca urmare a „liberalizarii pieței energiei din România”.
„Am confirmat că din 1 iulie în România se va liberaliza piața energiei electrice și nu se vor mai aplica prețurile plafon nici in România și nici pentru Republica Moldova. Asta înseamnă că energia cumpărată de Energocom prin contractele bilaterale la 90 Euro sau 400 RON per MWh, acum va fi cu circa 50 RON mai scumpă. Vorbim de aproximativ 40% din energia importată din România”, a precizat ministrul Junghietu.
În acelașpi timp, el a explicat cum vor fi folosite devierile tarifare pozitive, acumulate de Energocom în primele cinci luni la achiziţia de energiei electrică care au fost sub plafonul de preț stabilit de ANRE.
Energocom „va putea acoperi aceste diferențe la prețul de achiziție în limita tarifelor actuale”, a ținut să precizeze ministrul Energiei. Aceste devieri trec de 20% din costul de achiziţie, respectiv, în mod normal, era necesară o ajustare a preţurilor finale pentru consumatori.
Justificările ANRE
De altfel Alexandr Slusari, membru în Consiliului SA Energocom a criticat, încă în luna mai, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru că nu reduce tarifele şi a sugerat că s-ar aştepta să o facă în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2025.
ANRE a respins categoric aceste acuzații.
„Prețurile reglementate pentru furnizarea energiei electrice sunt stabilite în baza costurilor anuale prognozate care includ atât perioade cu prețuri mai ridicate, cât și perioade cu prețuri mai reduse ale energiei de import. Aceste tarife nu sunt modificate în funcție de variațiile lunare sau sezoniere ale prețului de achiziție, ci reflectă o medie anuală, în conformitate cu principiile predictibilității și stabilității prevăzute de lege”, susţine ANRE.
ANRE a precizat și faptul că, potrivit metodologiei în vigoare, intervine pentru ajustarea prețurilor reglementate „doar în situațiile în care se constată o abatere mai mare de 5% față de costul de furnizare inclus în preț, abatere care trebuie confirmată de datele financiare reale ale furnizorului reglementat”.
Venituri peste aşteptări
Abaterea de 5% a fost însă depăşită deja în primul trimestru. O arată chiar datele ANRE. Astfel, în primul trimestru diferenţa între preţul reglementat, aprobat pe 3 ianuarie 2025, şi preţul mediu de furnizare a energiei electrice pentru populaţie a fost de circa 13% la Premier Energy, iar în cazul FEE Nord (controlată de stat) – de doar 7%. La preţul angro diferenţele sunt și mai mari.
În lunile aprilie şi mai, diferenţele au fost şi mai mari, întrucât şi preţul angro de achiziţie s-a redus cu aproape 25%.
Deloc întâmplător, cel mai mare furnizor de energie a raportat în primul trimestru al 2025, venituri peste așteptări.
„Astfel, veniturile din segmentul de energie electrică din Republica Moldova au crescut cu 68% în T1 2025, ajungând la 158,4 milioane de euro. Veniturile normalizate, ajustate pentru deviațiile tarifare și modificările tarifelor pentru energia nefacturată, au crescut cu 28% față de T1 2024, ajungând la 154,7 milioane de euro, iar EBITDA (profit până la impozitare n.r.) normalizată s-a ridicat la 14,9 milioane de euro, reflectând o creștere de 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut”, se menţionează în raportul trimestrial al grupului Premier Energy.
E de presupus că, în cazul Premier Energy, tarifele puteau fi reduse deja în aprilie a.c., ceea ce nu se poate spune şi despre FEE Nord. Pe de altă parte, o eventuală reducere de tarif doar în centrul şi sudul ţării, ar fi putut atrage serioase nemulţumiri ale populaţiei, dar ale celorlalți consumatori din Bălţi şi raioanele de nord, unde furnizor este compania statului – FEE Nord - şi unde tarifele sunt, oricum, mai mari cu peste 14%.
Problema asigurării cu energie electrică
Deşi este importantă, chestiunea preţurilor păleşte însă în faţa riscului de a rămâne fără curent electric. Or, estimările arată că în lunile iulie-august deficitul de curent electric în orele de vârf ar putea ajunge la 20%, ceea ce înseamnă că anumiţi consumatori vor trebui deconectați.
„Faptul că nu există nicio garanţie că mâine vei avea curent electric, sperie pe orice doritor de a investi în Republica Moldova”, spune un bancher local.
Autorităţile dau asigurări că întreprind toate măsurile pentru a asigura ţara nu energie electrică. Au fost testate, inclusiv, cele patru linii de 110 kV ce traversează Prutul şi permit interconexiunea cu sistemul energetic al României. Dar acestea pot asigura doar până la 20% din necesarul de curent electric. Se mizează pe faptul că se va putea importa energie şi prin Ucraina prin linia de tensiune înaltă de 330 kV.
Unde sunt centralele electrice promise?
Acum cinci luni, Guvernul Recean anunţa că Republica Moldova a cerut activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, solicitând asistență internațională pentru instalarea urgentă a unor noi capacități de generare a energiei electrice.
Țara noastră urma să primească o centrală electrică cu turbină pe gaz, cu puterea electrică de 125 MW şi 10 centrală electrice 10 MW (turbină pe gaz sau motoare cu ardere internă).
Ultimele ar putea fi instalate într-un termen de la trei la 5 luni, preciza atunci Ministerul Energiei.
Secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, explica atunci că, după ce vor fi instalate centralele, va crește capacitatea de generare a energiei electrice cu cel puțin 125 MW, iar dacă Republica Moldova va primi și cele 10 centrale mici – cu un total de 225 MW.
„Aceste centrale vor contribui la acoperirea consumului final de energie după încheierea sezonului de încălzire, când centralele electrice cu termoficare nu vor mai produce energie termică și, respectiv, vor reduce volumul de energie electrică produsă”, afirma Borosan.
Au trecut cinci luni, dar nicio centrală nu a fost încă instalată. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat acest lucru prin faptul că toate centralele de acest fel au fost solicitate şi transmise Ucrainei, iar producerea unor noi centrale este un proces de durată.
În celași timp, există zvonuri tot mai persistente, neconfirmate oficial, că ar putea fi reluată achiziţia de curent electric de la Centrala Termoelectrică Moldovenească – Moldgres (Centrala de la Cuciurgan –n.r.), livrări întrerupte de la 1 ianuarie 2025.
