Scandalul care a dus la demiterea mitropolitului Basarabiei, Petru Păduraru, și perspectiva deschiderii primului set de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au dominat agenda săptămânii analizate de Veridica. În timp ce Biserica Ortodoxă Română a început procedura de alegere a unui nou mitropolit al Basarabiei, Bruxelles-ul se pregătește să dea undă verde negocierilor cu Chișinăul privind capitolele esențiale legate de statul de drept, justiție și funcționarea instituțiilor democratice.
Cererea de demisie și înregistrările cu caracter sexual
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române desfășoară procedura de alegere a unui nou mitropolit al Basarabiei după retragerea ierarhului Petru Păduraru implicat într-un scandal cu caracter sexual de proporții. Teologul și preotul Radu Preda a relatat pentru TVRInfo că procedură constă în depunerea de către Sinodul metropolitan a unei liste de candidați din care Sinodul Patriarhal îl alege pe cel care va fi viitorul arhiepiscop al Chișinăului. Radu Preda a subliniat că viitorul mitropolit trebuie să fie cineva care să nu aibă prin „scăderile personale elemente exploatate fie de ruși, fie de români din prostie, astfel încât din scandal în scandal să se ruineze complet tentativa de câștigare a încrederii identitar religioase și culturale a românilor din Basarabia”.
Scandalul care vizează Mitropolia Basarabiei s-a declanșat sâmbăta trecută, pe 30 mai. Atunci Biroul de Presă al Patriarhiei Române a transmis subit că Înaltpreasfințitul Petru Păduraru și-a depus cererea de retragere din funcția de mitropolit al Basarabiei din motive de „vârstă, sănătate și pentru binele Bisericii”. Demersul ierarhului a fost făcut pe fondul apariției pe rețelele de socializare a unor înregistrări video neverificate în care demnitarul bisericesc întreține relații sexuale cu un bărbat. Patriarhia Română nu a comentat înregistrările respective.
Pe 2 iunie, fostul deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Vlad Cubreacov, cel care a reprezentat Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relatat pe blogul său că înregistrările scandaloase îl au ca protagonist pe fostul mitropolit Petru și pe un tânăr student din Chișinău. La patru zile distanță de la diseminarea imaginilor, pe 3 iunie, cererea lui Petru Păduraru a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Demisia fostului mitropolit presupune încetarea activității sale administrative, liturgice și pastorale. În același timp, Sfântului Sinod a demarat pregătirile pentru alegerea unui nou mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.
Nectarie de Bodnania a fost restras la Iași
În cadrul aceleiași ședințe din 3 iunie, Sfântul Sinod a decis ca Preasfințitul Nectarie de Bogdania, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, să își desfășoare activitatea la Iași până la alegerea unui nou mitropolit al Basarabiei. Potrivit surselor Veridica, această decizie nu a fost publicată de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, dar este distribuită în grupul de prieteni al ierarhului de pe rețelele de socializare. Conform deciziei Sfântului Sinod, Nectarie de Bogdania va activa la Iași în perioada de tranziție până la finalizarea procedurilor legate de alegerea noului mitropolit al Basarabiei. Nectarie de Bogdania a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului pe 5 februarie 2025 şi hirotonit la Catedrala Patriarhală din Bucureşti pe 16 februarie 2025.
Scandalul cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei s-a produs în ajunul examinării de către Curtea Supremă de Justiție a contestației depuse de Mitropolia Moldovei în litigiul privind legalitatea contractului semnat în 2003 între Ministerul Culturii și structura bisericească subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse prin care i-a fost transmisă acesteia dreptul de posesie asupra patrimoniului ecleziastic istoric din Republica Moldova. Completul de judecată a analizat recursul Mitropoliei Moldovei împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din aprilie 2023 și urmează să anunțe decizia în decurs de 15 zile.
Republica Moldova iese din zona „negocierilor tehnice”
Perspectiva deschiderii primului set de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost, de asemenea, un eveniment important al săptămânii. Joi, 4 iunie, Președinția cipriotă a Consiliului UE a informat Republica Moldova și Ucraina despre pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE. Decizia oficială urmează să fie adoptată pe 15 iunie, la Bruxelles. În acest context, la Chișinău, s-a desfășurat Conferința investițională Republica Moldova – UE, la care a participat și comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Potrivit oficialului european, Moldova înregistrează „succese uluitoare și este pe primul loc în pregătirea sa pentru calitatea de membru al UE”: „Așteptăm la mijlocul acestei luni decizia oficială vizând deschiderea negocierilor pe primul grup de capitole, dar trebuie să remarc faptul că Moldova este gata să deschidă toate capitolele de negocieri și eu sper că acest lucru se va întâmpla înainte de vacanța de vară”, a afirmat Marta Kos. „Dintre toate statele care au planuri de creștere, niciun alt stat nu a reușit să obțină 93% în rata de implementare. Datorită acestui fapt, s-a reușit deblocarea a peste 600 de milioane de euro – investiții care vor veni în curând spre Moldova”, a precizat oficialul european.
Decizia oficială urmează să fie luată pe 15 iunie
Această nouă perspectivă deschisă Republicii Moldova s-a înregistrat după ce Ungaria a renunțat la opoziția sa față de candidatura Ucrainei la UE, permițându-i astfel Kievului și Chișinăului să înceapă negocierile oficiale de aderare la bloc în următoarele zile, potrivit Politico. Deschiderea primului set de negocieri este programată să aibă loc în cadrul unei conferințe interguvernamentale la Luxemburg, pe 15 iunie, și vizează domenii-cheie cum sunt statul de drept, reforma justiției, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice și securitatea. Acesta este considerat cel mai important capitol al procesului de aderare, fiind deschis primul și închis ultimul, în funcție de progresele înregistrate de țara candidată.
Potrivit Politico, Kievul și Chișinăul au depus cereri de aderare la UE în același timp, ceea ce înseamnă că Republica Moldova poate avansa doar dacă și Ucraina o face. Budapesta s-a opus cu vehemență aderării Ucrainei în timpul fostului prim-ministru pro-rus Viktor Orbán. Discuțiile privind aderarea Ucrainei s-au accelerat după ce noul prim-ministrul maghiar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu înalți oficiali ai UE pentru a discuta despre cum să deblocheze 16,4 miliarde de euro din fondurile UE înghețate. Deschiderea seturilor de negocieri necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de țări membre ale UE. Orice țară poate bloca procesul la orice etapă, fie opunându-se primului grup de state, fie oricăruia dintre pașii ulteriori pe calea către aderare.
