După scandalul declanșat în noiembrie a.c., ca urmare a ratării de către Guvernul Republicii Moldova a două tranşe de circa 170 de milioane de dolari (2,9 miliarde lei) din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), vizita unei echipe a FMI, şi mai ales concluziile acesteia, au generat un interes sporit.
Acest lucru a fost vizibil şi la conferinţa de presă susţinută de echipa de experți în frunte cu șefa misiunii FMI, Alina Iancu, împreună cu reprezentanta permanentă a FMI în Moldova, Svetlana Cerović, la finele consultărilor avute în perioada 4-17 decembrie a.c. în baza prevederilor Articolului IV al Statutului FMI.
Conferinţă de presă fără reprezentanţii Guvernului
A fost de fapt prima conferinţă de presă din ultimele două decenii susţinută de o astfel de misiune a FMI fără participarea conducerii Guvernului.
Şi unele mesaje ale echipei din cadrul conferinţei şi din concluziile publicate au generat numeroase intrepretări: guvernarea a spus că totul e ok, iar opoziţia şi unii experţi că de fapt lucrurile stau nu stau bine deloc.
Totuşi, acestea sunt concluzii preliminare, iar un raport mai detaliat va fi publicat abia în luna martie 2026, a precizat șefa misiunii FMI, Alina Iancu.
Gestionarea mai bună a finanțelor publice
Unul dintre accentele principale din concluziile publicate de echipa FMI este necesitatea unei gestionări mai bune a finanțelor publice și mobilizarea mai mare a veniturilor care să permită cheltuieli mai mari în domeniile-cheie.
Experții FMI estimează că deficitul bugetar va crește de la 4,1 la sută din PIB în 2024 la 4,5 la sută în 2025, în principal din cauza creșterii cheltuielilor curente, în urma acordării sprijinului nețintit populației și majorării salariilor, chiar dacă țara a beneficiat de granturi semnificative.
În acelaşi timp, ei susţin că cheltuielile de capital au fost mai mici decât s-a planificat, din cauza subexecutării în continuare a proiectelor de investiții capitale.
Aici trebuie spus că Bugetul public naţional (BPN) pentru anul 2026 prevede o creștere ambițioasă a cheltuielilor capitale: cu circa 3,53 miliarde de lei (+28%), faţă de cele planificate pentru 2025, până la 16,1 miliarde de lei. Totuşi cheltuielile capitale vor constitui doar 10,4% din volumul total al cheltuielilor bugetare prevăzute pentru anul viitor.
FMI estimează că în condițiile unui volum mai mic al granturilor, se preconizează o creștere a deficitului până la 5,2 la sută, fapt ce va duce la sporirea presiunilor asupra evoluției datoriei de stat.
„Majorarea alocărilor pentru proiecte de investiții capitale, în special investiții în infrastructura energetică și de transport, este salutabilă și are potențialul de a susține tranziția de la creșterea bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții”, afirmă experţii FMI.
În opinia lor, pentru valorificarea acestor beneficii va trebui sporită capacitatea de absorbție și îmbunătățit gradul de execuție, respectiv sunt salutabile eforturile autorităților în ceea ce privește perfecționarea proceselor de gestionare a investițiilor publice.
Reforme bugetar-fiscale
FMI se referă şi la necesitatea unor reforme bugetar-fiscale mai ample pentru consolidarea gestionării finanțelor publice și eficientizarea cheltuielilor.
În opinia echipei FMI, „existența unui cadru bugetar credibil și transparent, ceea ce presupune planificarea riguroasă a bugetului și executarea lui consecventă, respectarea regulilor bugetar-fiscale și supravegherea independentă din partea unui consiliu bugetar, ar duce la scăderea costurilor de finanțare din buget prin reducerea primelor de risc la datoria suverană, ar eficientiza cheltuielile și ar asigura mai multă previzibilitate”.
Aici doar putem aminti întârzierile la prezentarea legii bugetare anuale şi graba în care acest document este aprobat în ultimii ani. La acestea se adaugă rectificările bugetare frecvente. În 2025 au fost cel puţin trei rectificări mari.
Republica Moldova colectează mai puține venituri fiscale decât alte state similare
Potrivit FMI, pe lângă eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică în acest an, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare mai mari va fi necesară şi o mai bună mobilizare a veniturilor pe intern.
În opinia echipei FMI, Republica Moldova colectează mai puține venituri fiscale decât alte trei state similare și o face printr-un sistem fiscal complex și distorsionant.
„Pentru a reduce costurile de conformare fiscală și a susține creșterea economică, reformele trebuie să se concentreze mai întâi pe simplificare și pe eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente”, se spune în concluzii.
În acest sens sunt menţionate scutirile și cotele reduse de TVA, care duc la scăderea eficienței proceselor de producere, nefiind direcționate spre beneficiarii care au cea mai mare nevoie de sprijin.
Iar extinderea bazei de impozitare trebuie să meargă mână în mână cu îmbunătățirea administrării veniturilor, prin utilizarea mai pe larg a controalelor bazate pe analiza riscurilor și abordarea modernă a procesului de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare, iar contribuabilii care se conformează cerințelor să nu fie dezavantajați.
FMI susţine că reformele trebuie să genereze la etapa inițială venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice, dar vorbeşte şi despre o majorare a taxelor.
„Pe termen mediu, vor fi necesare venituri suplimentare pentru asigurarea sustenabilității bugetului de stat. Creșterea poverii fiscale totale impune o revizuire a gradului de progresivitate al impozitelor pe venit și pe avere”, concluzionează echipa FMI.
Ori majorăm taxele, ori mergem spre faliment
Despre necesitatea ajustării impozitelor şi taxelor vorbeşte şi economistul Stas Madan, care constată o presiune mare pe majorări de cheltuieli bugetare pentru pensii, salarii, subvenţii etc., şi creşterea semnificativă a deficitelor bugetare.
El susţine chiar că dacă va fi să continuăm tot aşa „drumul spre faliment nu e chiar așa de departe”. „Și atunci nu se va cere majorări de salarii și pensii, dar achitarea restanțelor la salarii și pensii”, afirmă într-o postare economistul.
Soluţia, în opinia lui Stas Madan, pe lângă o consolidare fiscală, este revizuirea în direcţia creşterii a unor taxe şi impozite. Potrivit lui, contrar unor păreri, în Republica Moldova nivelul de impozitare este mult mai redus decât în alte state.
„În 2018 a avut loc o reducere notabilă de 5 puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale, iar în ultimii ani, sub diferite forme, am avut cota zero la impozitul pe profit reinvestit. La TVA s-au mai dat pe ici colo niște scutiri și TVA la cote reduse”, spune expertul.
El adaugă că, de exemplu, în majoritatea statelor când cumperi un automobil sau locuință, plătești TVA, în timp ce la noi nu. La fel, avem „impozite pe proprietate ridicol de mici, fiindcă baza de calcul nu a fost actualizată de vreo 20 de ani (la noi ponderea în PIB e de 0,24%, în timp ce media pe UE este 1,9%)”.
La acestea se adaugă numeroase facilități fiscale (despre care vorbește şi echipa FMI), nefiind prea clar care este eficiența multor dintre ele, de care însă beneficiază mai degrabă diferite grupuri înguste sau cei cu venituri mai mari.
Pe acest fundal, putem constata doar că FMI ne recomandă mai întâi reforme, înainte de a ne promite bani.
