Ultimele două săptămâni au fost marcate de o nouă serie de dezbateri privind situaţia din economie: de la faptul că Republica Moldova nu a primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ultima tranşă de circa 170 milioane dolari, de la discuţia dacă ţara este în recesiune economică sau nu, până la promisiunea premierului Alexandru Munteanu de a asigura o creştere economică de 7% până în anul 2028.
FMI rămâne, dar nu ne dă bani
În cazul ratării ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari de la FMI, ea nu a fost debursată atât ca urmare a expirării în octombrie 2025 a Programului negociat cu instituţia financiară internaționalăşi mai ales pentru că „implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”.
Este adevărat că autorităţile s-au grăbit să minimizeze impactul negativ al acestei situații. Noul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat presei că, deși banii nu au fost debursați, Guvernul s-a finanțat din alte surse și va acoperi deficitul până la rectificarea bugetară.
„Am avut un an, în care am avut surse de finanțare suficiente. La rectificarea bugetului avem o reducere de circa 300 de milioane în costul deservirii datoriei. FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie și vom discuta planurile și potențiala cooperare”, a declarat Gavriliță. Întrebat de jurnaliști dacă decizia FMI survine după întârzierea implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță asumate de către autorități, Adrian Gavriliță nu a oferit un răspuns clar.
„În partea ce ține de FMI vă reiterez, principial, important și esențial pentru toată lumea este că, de fapt, noi ne-am finanțat la condiții mai convenabile în acest lucru”, a subliniat ministrul.
În acelaşi timp, în răspunsul pentru pentru Mold-Street.com, FMI a precizat că tranşa de circa 170 de milioane de dolari nu a fost debursată inclusiv din cauza întârzierii implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță.
Anterior, deputata PAS și fostă ministră a Finanțelor, Victoria Belous, a menționat că, deși Programul cu FMI a expirat, instituția rămâne „un partener important de dezvoltare”.
Blocarea tranșei FMI de 170 milioane de dolari a generat numeroase reacţii atât în mediul politic, cât şi în cel al experţilor. De exemplu, primarul Capitalei, Ion Ceban, unul dintre liderii Blocului „Alternativa”, a calificat situaţia drept „ieşită din comun”, criticând guvernarea pentru lipsa de transparență și a atras atenția că întârzierea tranșei FMI poate afecta relațiile Republicii Moldova cu alți parteneri externi.
Şi fostul prim-ministru Vlad Filat, lider al PLDM, a calficat această ratare drept un eșec al programului cu FMI. „PAS a falimentat propriul model economic: trăiești pe datorii, arăți investiții doar pe hârtie și pierzi credibilitate internațională. Acum, când FMI a oprit finanțarea, Moldova a rămas cu datorii uriașe, reforme neterminate și credibilitate pierdută”, a avertizat Vlad Filat.
În opinia expertului Stas Madan, director de programe la Expert-Grup, neaccesarea ultimei tranșe transmite un mesaj prost pieței. „Pentru Moldova, programele cu FMI au fost mereu un barometru de stabilitate macroeconomică și presiune pe Guvern că și reforme nepopulare, dar necesare, sunt realizate. În plus, programele altor parteneri sunt adesea aliniate la progresul cu FMI”, afirmă economistul.
Totodată, Stas Madan a precizat că acum consecințele pentru Republica Moldova nu vor fi atât de resimțite ca în alte perioade, datorită apropierii de UE și monitorizării mult mai amănunțite din partea instituțiilor europene. Totuși, el atrage atenţia la faptul că este foarte important ca noul Guvern să reia discuțiile cu FMI și să avanseze pentru un nou aranjament.
„Având în vedere realitățile noastre bugetare cu deficite mari în ultimii ani în contextul mai multor crize, dar și cu mult populism în jur, Moldova are nevoie de un nou program cu FMI pentru a ține în frâu extinderea nesăbuită a cheltuielilor publice, pentru a permite deficite mai mult pentru investiții / valoare adăugată și mult mai puțin pentru cheltuieli curente, dar și pentru a face reforme nu neapărat populare, dar necesare”, afirmă directorul de programe de la Expert-Grup.
De la optimism moderat la salt economic
O altă surpriză, de această dată aparent plăcută, a venit de la premierul Alexandru Munteanu, care într-un discurs susţinut în cadrul European Business Summit, a spus că economia Republicii Moldova accelerează. „În trimestrul II din anul 2025, PIB-ul a crescut cu 1,1% față de anul trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior”, susţine prim-ministrul.
El a declarat că ţara înregistrează cele mai rapide progrese între statele candidate la UE, promiţând „implementarea a peste 150 de reforme până anul 2027”, fără a oferi detalii despre domenii şi caracterul acestor reforme. În ceea ce privește Planul de Creștere, acesta, în opinia şefului executivului, este estimat să ridice ritmul de creștere economică „până la 7% până în 2028”.
Locul unde a declarat acest obiectiv, şi mai ales contextul, a suprins. În primul rând, în programul sumar de guvernare prezentat de Alexandru Munteanu şi votat de Parlament lipseşte o astfel de cifră. Totodată, nici cea mai optimistă prognoză prezentată de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării două luni în urmă, nu lua în calcul o astfel de creştere economică până în 2028 – maximul era de 4,3%.
Ce s-a întâmplat între timp ca să apară un astfel de optimism în cadrul Guvernului, nu se știe deocamdată. Poate că premierul Munteanu va oferi ulterior explicaţii despre sursa optimismului său, dar judecând după ultimele evoluţii din economie şi estimările unor instituţii serioase precum FMI sau Comisia Europeană, nu întrezărim o asemenea perspectivă de creştere economică.
Pe de altă parte, nu putem exclude scenariul anului 2021, când după o prăbuşire de circa 8% a PIB-ului în 2020 s-a înregistrat o creştere economică record de 13,9%, în special ca urmare a unei recolte bogate în agricultură şi revenirii consumului după restricţiile de pe timpul pandemiei. Adică, va trebui să avem un an foarte prost, şi apoi un an agricol foarte bun, care să asigure o creştere economică importantă.
Ce spune Comisia Europeană?
Revenind la prognozele economice, săptămâna aceasta Comisia Europeană a publicat previziunile atât pentru statele membre ale UE, cât şi pentru nouă state candidate la aderare.
„Activitatea economică și-a revenit în prima jumătate a anului 2025, susținută de o creștere puternică a investițiilor private, în timp ce compensațiile pentru energie din primul trimestru al anului 2025 au contribuit la atenuarea impactului creșterilor prețurilor la energie asupra consumului privat”, spune Comisia în previziunile sale economice pentru Republica Moldova.
Potrivit prognozelor, în acest an „creșterea economică va ajunge la 1,6% și se va consolida la 3,7% în 2027, susținută de o creștere robustă a consumului privat și de cheltuielile din cadrul Facilității de Reformă și Creștere”.
Prognozele Comisiei Europene arată însă că Georgia rămâne vedetă între cele nouă state-candidate la aderare la UE cu o creştere de 9,4% în 2024 şi o estimare de 7,3% în 2025, ca ritmul să scadă la 5% în 2027. Turcia, cea mai mare economie dintre statele candidate va avea o creştere de 3,4%.
O altă economie din regiune aşteptată să afişeze în continuare o creştere solidă este cea a Albaniei – 3,6%, iar Muntenegru, ţară din acest grup cu cele mai mari şanse de aderare la UE în următorii doi ani – va înregistra o creştere de 3%. În acelaşi timp, pentru Republica Moldova, Ucraina şi Bosnia şi Herţegovina prognoza este de 1,6-1,8%. Previziunile arată că ritmul de creştere economică al Republicii Moldova va ajunge la media regiunii abia în anul 2027.
Trebuie spus că în regiune, dar și la nivel mondial, se atestă o nesiguranţă ridicată legată de politicile comerciale ale administraţiei Trump din SUA, în timp ce impactul economic al tarifelor actuale şi restricţiilor nontarifare, deopotrivă cu perturbările la nivelul lanţurilor de aprovizionare provocate de aceste tarife, ar putea depăşi aşteptările. În plus, tensiunile geopolitice rămân ridicate, după cum o arată războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu impact în special asupra performanţei economice a ţărilor vecine, inclusiv asupra Republicii Moldova.
