Majoritatea parlamentară PAS este criticată de societatea civilă și opoziție pentru că a schimbat legislația despre vetting pentru a-l numi pe fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting în comisia pentru evaluare a procurorilor. Transnistria a rămas din nou fără gaze și riscă scenarii și mai sumbre din cauza problemelor din Orientul Mijlociu, potrivit administrației separatiste de la Tiraspol. Acestea sunt două cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna la Chișinău și pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică de amploare de când la putere a ajuns Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate care au decis să rupă relațiile cu Rusia, susține presa de propagandă de la Moscova.
Deputata PAS și sportiva Anastasía Nichita a anunțat că se retrage din Parlament pentru a se concentra asupra familiei și carierei sportive.
Capitala va continua să funcționeze în baza unui buget provizoriu. Orașul Chișinău nu a avut un buget aprobat nici în 2025.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Exericițiile tactice ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care au avut loc la Ambasada SUA de la Chișinău, au legătură cu instabilitatea politică din țară, potrivit șefului Centrului ruso-moldovenesc pentru prietenie și cooperare de la Moscova, Dmitri Sorokin.
Strategia privind relațiile cu Rusia în contextul integrării europene și al intențiilor lui Putin, clar exprimate, și prin vorbe, și prin fapte, de refacere a imperiului rus, este cât se poate de simplă: se mențin toate legăturile ce nu împiedică procesul de aderare la UE și se reacționează la niște situații și probleme concrete.
Deputații PAS, Viorel Bostan, Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari și Nicolae Drăgănel, renunță la mandate.
Deputații găgăuzi se dezic de Ilan Șor, analiza programului noului guvern și declarațiile critice la adresa Republicii Moldova ale unui fost deputat – acestea au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză pe parcursul săptămânii trecute.
Odată cu votarea cabinetului Munteanu de către Legislativ, la 31 octombrie a.c., s-a încheiat procesul de constituire a două din cele trei instituții supreme ale statului -Parlamentul și Guvernul. La Președinție acest proces s-a consumat cu aproape un an în urmă, după ce Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial din 2024.
Cinci dintre aceștia fac parte din Guvernul condus de Alexandru Munteanu.
Noul Parlament va avea 12 comisii permanente – față de 11 în legislatura precedentă – și doi vicepreședinți.
Următorul mandat al Legislativului și al viitorului Guvern poate face istorie și poartă cea mai mare responsabilitate de leadership politic de până acum. Republica Moldova are o șansă unică pe care nu o mai poate rata, așa cum s-a întâmplat spre finalul anilor ’90, începuturile anilor 2000, atunci când avea șansă să fie în același tren spre Europa împreună cu țările baltice. Cu toate acestea, există și o serie de probleme pe care ne propunem să le analizăm cu atenție.
Printre formațiunile invitate se numără Partidul Politic „Democrația Acasă”, Partidul Politic „Partidul Nostru”, Blocul Politic „Alternativa”, Partidul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor.
Liderul PAS a fost susținut de 55 de deputați pentru un nou mandat în fruntea Legislativului.
Urmează alegerea președintelui Parlamentului, a vicepreședinților și formarea Biroului Permanent.
Curtea Constituțională a validat la 16 octombrie a.c. rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., punând astfel capăt speculațiilor venite pe filieră rusă, potrivit cărora scrutinul ar putea fi anulat.
Președinta Maia Sandu a convocat noul Legislativ pe 22 octombrie, după validarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Structura noului Guvern este stabilită în proporție de 80-90 la sută, a declarat Alexandru Munteanu, propus de PAS pentru funcția de premier. El a spus la ProTV că jumătate din persoanele cu care discută nu sunt membri de partid.
Noul cabinet de miniştri ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.
Pe lângă confirmarea rezultatelor alegerilor, Curtea urmează să valideze mandatele celor cinci concurenți electorali care au trecut pragul electoral.
Omul de afaceri Alexandru Munteanu, cu o carieră în investiții și educație internațională, dar fără experiență politică, va fi desemnat de PAS drept candidat pentru funcția de prim-ministru.
Premierul Dorin Recean a anunțat că se retrage din politică „din motive personale”, că nu va conduce viitorul Guvern și că nici nu va rămâne deputat în noul Legislativ.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a mulțumit premierului Dorin Recean pentru conducerea Guvernului în „ani complicați”, subliniind rolul acestuia în gestionarea crizelor, întărirea instituțiilor statului și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
El a anunțat că va depune și mandatul de deputat PAS și va reveni la proiectele sale private.
Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c.
Liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă decizia celor doi deputați aleși pe listele formațiunii de a părăsi fracțiunea fără consultări interne, dar și-a exprimat încrederea că aceștia vor respecta mandatul primit de la cetățeni, axat pe integrarea europeană.
Formațiunile politice ale celor doi sunt afiliate la Partidul Popular European.
După înfrângerea, rușinoasă, năucitoare, în alegerile parlamentare din Republica Moldova, Moscova caută justificări pe măsură. Prima e, firește, că alegerile au fost „șarlatanești”, că autoritățile „au manipulat deschis cu voturile alegătorilor”, că transnistrenilor doritori să voteze li s-au pus piedici etc.
Cetățenii Republicii Moldova au pecetluit, prin votul lor de duminică, direcția clară pe care trebuie să o ia Republica Moldova. Fără echivoc, ei au decis prin vot democratic că Republica Moldova trebuie trebuie să devină membră a Uniunii Europene.
„În ciuda ciuda eforturilor Rusiei de a vă abate de la traseul vostru către un viitor mai bun, aţi rămas uniţi şi puternici” - a spus preşedintele camerei superioare a Parlamentului de la București, liberalul Mircea Abrudean.
Partidul pro-european PAS va deține majoritatea parlamentară pentru încă un mandat, după ce a obținut 50,16% din voturi.