Evenimentul, susținut de Primăria Chișinău, nu a fost autorizat de Ministerul Educației, singura instituție abilitată să avizeze astfel de competiții în Republica Moldova.
Confesiunea adjunctului președintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei la postul public GRT, concluzii despre motivul pentru care legea principală a regiunii autonome nu funcționează și cum sunt folosiți copiii din Găgăuzia în avantajul lui Șor, acestea au fost subiectele discutate în mass-media din Găgăuzia pe parcursul ultimei săptămâni.
În lunile următoare, reprezentanții formațiunii promit să discute cu cetățenii despre realizările de până acum, greșelile comise, soluțiile pentru îmbunătățire și riscurile pe care le-ar putea aduce toamna electorală.
Astfel, șeful statului va avea inclusiv competența de a numi și revoca directorul instituției.
Igor Grosu a îndemnat cetățenii Republicii Moldova care dețin pașaport românesc să iasă la vot.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Toți cei 12 judecători care au adoptat decizii în schema „Spălătoria rusească” (Laundromat), scoși de sub urmărire penală în 2020, pentru învinuirea de spălarea de bani, au dreptul să solicite în instanță despăgubiri financiare de la stat. O parte din reclamațiile magistaților urmăriți penal au fost satisfăcute în prima instanță și se află în examinare la Curtea de Apel. Pretențiile financiare se ridică, pentru moment, la cel puțin sute de mii de lei pentru fiecare reclamant, dar procesele sunt abia la început. În aceleași timp, suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Chișinău și SRL Epamedia persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia.
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
Deputații socialiști și comuniști au criticat propunerea PAS.
Decizia vine în contextul scandalului legat de amendamentele aduse la legea amnistiei, care au permis eliberarea unor deținuți condamnați pe viață pentru crime grave.
Președintele PAS, Igor Grosu, alături de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE/PNL) și candidatul coaliției pro-europene din România la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, au susținut astăzi o conferință de presă comună la Chișinău.
Deputata Olesea Stamate, exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate după scandalul cu eliberarea din penitenciar a unor interlopi, a declarat că nu a renunțat încă la mandatul de parlamentar, deși acest lucru i-a fost solicitat de liderul Partidului.
Într-o reacție la aceste abuzuri, PAS va propune astăzi în Parlament un proiect de lege pentru a preveni orice posibilitate de abuz în viitor, a anunțat Președintele PAS Igor Grosu.
Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au făcut presiuni asupra instanței judecătorești pentru ca Alexandr Nesterovschi să fie condamnat, potrivit reprezentanților partidelor apropiate oligarhului fugar Ilan Șor.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului. În actualul context politic din Republica Moldova, spectrul partidelor se împarte în stânga pro-rusă, centrul suveranist și dreapta proeuropeană.
Campania de dezinformare a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, declanșată împotriva sprijinului financiar al UE de 1,9 miliarde de euro și deschiderea postului public TV pentru minorități sunt subiectele care au dominat de departe în spațiul public în săptămâna curentă.
Maia Sandu a promis la o întâlnire în Găgăuzia că va discuta cu conducerea Uniunii Europene despre susținerea financiară a presei loiale PAS, potrivit gagauzia24.info.
Potrivit unui proiect de lege apropbat de Parlament, coeficientul de indexare va fi aplicat pensiilor care nu depășesc cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2025 la 16.100 lei.
În timp ce partidele pro-ruse din Republica Moldova se mobilizează ca niciodată înainte de alegerile parlamentare din acest an, fiind încurajate pe toate căile de Moscova și Tiraspol, actuala guvernarnare face prea puțin pentru a fortifica forțele pro-europene. În aceste condiții, riscăm să ne trezim în scurt timp cu un regim polițienesc, similar celui din țara lui Putin. Este una din declarațiile făcute de doctorul în istorie și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Susținătorii Partidului Acțiune și Solidaritate afirmă că Forțele Armate ale Ucrainei ar putea ataca Republica Moldva, dacă alegătorii vor vota la alegerile parlamentare partidele pro-ruse, scrie presa de la Moscova.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Președintele formațiunii Igor Grosu a declarat că este crucial ca românii basarabeni să se mobilizeze mai mult ca niciodată pentru a o susține pe candidata pro-europeană..
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă. Erodarea preț de aproape patru ani, la pachet cu o serie de strategii politice îndoielnice, transformă ecuația puterii de la Chișinău într-una foarte complicată.
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a fost înregistrată astăzi, 12 septembrie, de Comisia Electorală Centrală.