Găgăuzii își aleg bașcanul și deputații Adunării Populare. De obicei, aceste alegeri se organizau separat, ultima dată când au coincis a fost în secolul trecut. În cazul bașcanului e vorba de alegeri anticipate - fosta ocupantă a acestui post, Evghenia Guțul, se află la închisoare, destinul ei reprezintă una dintre temele de discuție în această competiție electorală. În cel de-al doilea caz, alegerile sunt mult întârziate, căci mandatul precedentei AP a expirat acum un an, la 12 noiembrie 2025.
Profesorii care vor dori să predea limba română regiunea Găgăuză și raionul Taraclia vor primi indemnizații unice în valoare de 200.000 lei. O decizie în acest sens a fost aprobată de cabinetul de miniștri.
Călătoria lui Igor Dodon la Moscova și o posibilă nouă tactică a influenței ruse în Republica Moldova, trecutul politic al candidatului la funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, și problemele economiei moldovenești în pragul iernii — acestea sunt principalele teme discutate de mass-media regională din Găgăuzia în ultima săptămână.
Premierul îndeamnă locuitorii Găgăuziei să voteze la alegerile din 15 noiembrie.
În autonomia găgăuză începe astăzi, 16 octombrie, campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 15 noiembrie, când locuitorii regiunii urmează să-și aleagă atât bașcanul (guvernatorul), cât și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul regional). Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, aduc câteva elemente noi importante. Cel mai relevant este că, după o confruntare juridică și instituțională prelungită între Chișinău și Comrat, aceste alegeri se vor desfășura, în premieră, în baza unui cadru electoral național consolidat, care limitează posibilitatea elitelor politice locale de a stabili propriile reguli de joc. Acest lucru însă nu înseamnă în mod automat că se vor schimba și preferințele alegătorilor.
Oraganizația a publicat primul raport de monitorizare a alegerilor din 15 noiembrie 2026 pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și pentru Adunarea Populară, semnalând probleme legislative și riscuri legate de utilizarea resurselor administrative, finanțarea campaniei și dezinformarea online.
Până la 14 octombrie, autoritatea electorală urmează să aprobe modelul, textul buletinului de vot și ordinea candidaților pe buletin.
De ce dependența Republicii Moldova de gazul rusesc s-a dovedit a fi mult mai costisitoare decât combustibilul ieftin, cu ce probleme se confruntă o familie din Comrat care crește doi copii cu autism și care este granița dintre combaterea dezinformării și libertatea de opinie – acestea sunt temele abordate de mass-media din Găgăuzia, în ultimele zile.
Ilia Uzun, bașcanul interimar al Găgăuziei, a declarat că statul nu ar fi făcut „absolut nimic” pentru predarea limbii române în regiunea autonomă. Totuși, această afirmație vine în contradicție cu datele Ministerului Educației și Cercetării: statul a finanțat cursuri gratuite de limba română, programe pentru cadre didactice și copii, materiale didactice și alte proiecte de care au beneficiat, printre alții, și locuitorii din Găgăuzia.
Primii pretendenți care au inițiat oficial procedura de participare la alegerile din 15 noiembrie sunt Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Tensiunile politice și identitare din regiune ar putea fi exploatate în timpul campaniei electorale, potrivit instituției.
Prim-ministrul Vasile Tofan s-a întâlnit cu aleșii locali din UTA Găgăuzia.
Pe 21 septembrie începe recepționarea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor din 15 noiembrie.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Chișinăul preia ilegal puterea în Găgăuzia, susțin reprezentanții echipei oligarhului fugar Ilan Șor din Comrat.
Recenta reforma electorală care vizează regiunea autonomă găgăuză este doar un prim pas, mic, în revizuirea la care ar trebui să fie supusă Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, ce conține prevederi vagi și ambigue, pe care autoritățile regionale le folosesc deseori în detrimentul statului nostru. De respectivele lacune a profitat întotdeauna Rusia, în timp ce toate guvernările de la Chișinău din ultimii 35 de ani, din varii și neînțelese motive, nu s-au arătat interesate să schimbe această stare de lucruri. Sunt opiniile lui Mihail Sirkeli, fondator al portalului de știri independent nokta.md de la Comrat și președinte al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, formulate într-un interviu pentru Veridica.md.
Cum se vor modifica regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia, de ce președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, i-a acuzat pe jurnaliștii de la Nokta.md de partizanat politic și cu ce probleme s-au confruntat agricultorii din autonomie, în ciuda recoltei bune? Acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultimele două săptămâni.
Chișinăul va încerca să rezolve prin forță problema transnistreană, după ce va dezesambla autonomia regiunii găgăuze, a declarat deputata Dumei de Stat de la Moscova, Aliona Arșinova, comentând declararea vacanței funcției de bașcan la Comrat.
CEC a stabilit că alegerile pentru bașcanul Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele pentru Adunarea Populară.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
Întrebări referitoare la prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei, motivele pentru care în Ceadîr-Lunga este verificată legalitatea utilizării pamântului pentru construcția unui complex industrial și propunerile comentatorilor politici privind modalitățile prin care statul ar putea face economii în contextul lipsei de fonduri pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, - iată subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
De ce o mare parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova refuză și astăzi, după 35 de ani de independență a statului nostru, să învețe limba română? Care ar trebui să fie atitudinea etnicilor români în comunicarea cu aceștia și de ce autoritățile evită de cele mai multe ori să abordeze problema respectivă? Veridica.md a discutat despre aceste lucruri cu profesorul universitar Constantin Șchiopu, doctor habilitat în filologie și științe ale educației.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Transferul bașcanului Găgăuziei, Evgheniei Guțul, în Penitenciarul de la Rusca confirmă presiunile exercitate de autoritățile centrale asupra regiunii autonome, potrivit unor activiști apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor.
Găgăuzia va avea alegeri pentru funcția de bașcan după condamnarea Evgheniei Guțul.
Cum s-au desfășurat audierile publice privind modificările aduse Codului Electoral al Republicii Moldova în Găgăuzia, de ce în Comrat staționează de jumătate de an echipamentele noi destinate reparației drumurilor și ce nu funcționează corespunzător întreprinderile de stat. Iată subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Un proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat la Parlament, propune crearea unui Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va organiza alegerile regionale și va funcționa ca autoritate electorală permanentă în Găgăuzia.
Hotărârea Curții Constituționale privind alegerile din Găgăuzia a fost în centrul discuțiilor.
Subiectul organizării alegerilor în regiunea găgăuză a fost discutat în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele UTA Găgăuzia.
Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.