În anii 2022-2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe (ISD) în valoare de peste un miliard de dolari, arată datele publice, confirmate şi diverse rapoarte şi analize internaţionale, cum ar fi Investment Promotion realizat de Emerging Europe sau World investment report 2024, publicat de UNCTAD.
În 2022 volumul investițiilor străine directe în Republica Moldova a constituit circa 591 milioane de dolari, însă în 2023 acesta a coborât la 428 milioane de dolari, relevă raportul UNCTAD. Dacă e să comparăm acest volum cu anii 2020-2021, poate fi observată o creştere de aproape de două ori. Este însă doar o aparenţă, întrucât în anii 2020-2021 investiţiile au fost afectate peste tot în lume ca urmare a pandemiei, aşa că nu este tocmai potrivită o comparație cu anii respectivi.
Republica Moldova, pe locul 21 din 23 printre statele din Europa de Est
Investment Promotion realizat de Emerging Europe indică, bunăoară, că în 2023 Republica Moldova se afla pe locul 21 în ceea ce privește investițiile străine directe dintr-un total de 23 de state din Europa de Est, incluse în analiza ISD în perioada 2018-2023.
Lider este Polonia, care a atras anul trecut investiții străine în valoare de 31,5 miliarde de dolari. La mare distanță, pe locui doi se află România și Cehia, care au atras în 2023 investiții de 8,5 miliarde de dolari și, respectiv, 8,23 miliarde de dolari. La coada clasamentului se află Slovacia, care s-a confruntat anul trecut cu o retragere masivă a investițiilor străine, înregistrând o evoluție negativă, după ce ani la rând a fost printre liderii regiunii, iar în 2022 atrăgea investiţii directe de peste patru miliarde de dolari.
Azerbaidjanul este pe penultimul loc, cu un volum de circa 252,5 milioane de dolari, iar pe locul 21 – Republica Moldova. La mică distanțâ este Armenia, cu un un volum de 442,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin ca în 2022. Studiul arată, deci, că la investiţii directe suntem codaşi şi nu prea avem cu ce ne lăuda.
Investiţiile vizează preponderent sistemul financiar şi comerţul
Raportul Băncii Naţionale a Moldovei „Ancheta Coordonată a Investiţiilor Directe pe țări” pentru anul 2023 scoate la suprafață şi un alt aspect: grosul investiţiilor directe în economia Republicii Moldova merge în special în sectoare neproductive.
Potrivit datelor BNM pentru 2023, aproape 26% din stocul de investiţii directe a fost înregistrat în sectorul financiar (bănci, asigurări, creditare nebancară), iar peste 20% - în comerţ.
În acelaşi timp industria prelucrătoare are o cotă de aproximativ 19% din total, iar sectorul IT şi comunicaţii, care a beneficiat de o serie de facilităţi – doar 5% din stocul investiţiilor. Mai mult: dacă investiţiile directe în sectorul financiar şi în comerţ au crescut de peste două ori, din 2018 şi până în 2023, apoi cele din industria prelucrătoare doar cu circa 20%.
Datele BNM arată că în sectorul energetic şi gazier stocul investiţiilor s-a diminuat. La fel şi în imobiliare, dar şi în IT şi comunicaţii (TIC). Natalia Bejan, directorul Agenţiei de Investiţii, nu a putut oferi o explicaţie a reducerii stocului investiţiilor directe în sectorul TIC de la peste 300 milioane de dolari în 2019, la aproximativ 250 milioane de dolari – în 2022-2023.
Agricultura (considerat de unii principalul sector al economiei Republicii Moldova) are o cotă minusculă de 2% din stocul investiţiilor directe, dar acest minim poate fi explicat în special prin faptul că străinii nu au dreptul să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova.
Fără investiţii private, şi mai ales fără tehnologii moderne, agricultura Moldovei va continua însă să rămână în urmă şi să aibă un nivel redus de productivitate şi de rentabiliate.
Revenind la investiţiile în industrie, o analiză a investiţiilor străine directe din Regiunea Dunării realizată de Vienna Institute for International Economic Studies, arată că la acest capitol suntem codaşii regiunii la capitolul ISD în industrie. Doar Bulgaria are o cotă mai mică a investiţiilor directe în industrie dintre 10 state emergente din Regiunea Dunării.
Lider este Ungaria cu o cotă de aproape 50%, urmată de Slovacia, Slovenia şi România.
„Investițiile străine directe au fost o forță motrice majoră atunci când vine vorba de modelarea dezvoltării economice a Regiunii Dunării în ultimele decenii. Volumul ISD din regiune a crescut, în special, pe măsură ce procesul de integrare europeană s-a accelerat la începutul anilor 2000, creând un număr semnificativ de noi locuri de muncă în aceste economii și promovând industrializarea lor”, constată economiştii de la institutul vienez.
De altfel Ungaria atrage investiţii majore în sectorul de producţie atât din state UE cum ar fi Germania, dar şi din China. Financial Times scrie că în ultimii 2-3 ani Ungaria premierului Viktor Orban a atras o pătrime din toate investiţiile chineze în regiune. De exemplu doar investiţia grupului chinez CATL, care construiește o fabrică în estul Ungariei, este estimată la circa 7,3 miliarde de euro.
Pentru comparaţie, în 2023 stocul investiţiilor directe din China în Republica Moldova constituia doar 1,29 milioane de dolari. Desigur că unii pot spune că nu trebuie să ne compărăm cu Ungaria, dar pentru investitori ar trebui să luptăm oricum.
Cine sunt investitorii?
În aceste condiţii, poate ar trebui să vedem de unde vin și în Republica Moldova investiţiile directe. Datele BNM din Ancheta Coordonată a Investițiilor Directe (Coordinated Direct Investment Survey – CDIS), arată că la finele anului 2023, lider era Rusia cu un stoc de circa 747 milioane de dolari, dar această nu poate fi calificată o investiţie clasică, fiind un aşa-zis instrument de datorii. Mai exact grosul acestei investiţii este cota Gazprom în Moldovagaz, care s-a constituit nu din capital vărsat direct, ci din contul datoriei acumulate de Republica Moldova faţă de gigantul rus, încă acum 25 de ani.
Cu un stoc de 746 milioane de dolari, pe locul doi în topul investitorilor se găseşte paradisul fiscal Cipru. Printre destinaţiile investiilor „cipriote”, putem găsi Maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, grupul Premier Energy – cel mai mare distribuitor şi furnizor de energie etc. Dar, de fapt, investitorii reali sunt din alte ţări, iar uneori chiar din Republica Moldova.
România se află pe locul trei în clasamentul investitorilor străini cu un stoc de 507 milioane de dolari, urmată la mică distanţă de un alt paradis fiscal Olanda – cu un stoc de 489 milioane de dolari. Germania, care este motorul economic şi industrial al Europei, se află abia pe locul 5 cu un stoc ceva mai mare de 300 milioane de dolari, adică are o cotă de doar 6% din totalul ISD.
De altfel, economiştii de la Vienna Institute for International Economic Studies susţin că anume Germania, împreună cu Austria (uneori în parteneriat), au fost motorul investiţiilor în statele din Regiunea Dunării. În unele cazuri (de exemplu, în Slovenia, Ungaria, Croația și România), aceste două țări reprezintă împreună aproximativ de la un sfert până la o treime din toate stocurile de ISD ale țării, care au mers în special în sectoare industriale, au creat lanţuri valorice, ceea ce a contribuit la creșterea economică și la reducerea sărăciei în regiune.
Volumul investițiilor străine rămâne redus
Datele statistice denotă că, deși unele companii străine mari au profitat de scutiri fiscale în zonele economice libere ale țării, stocul ISD rămâne redus.
Experții străini, dar şi cei locali, consideră că dacă nu dispunem de resurse naturale, care în orice caz sunt atractive pentru investitori, este nevoie de adoptarea unor politici de atragere a investițiilor străine directe pentru dezvoltarea economiei și sporirea complexității economice.
Acest lucru ar însemna stabilirea unui grup de sectoare prioritare bine definite, care se potrivesc cu capacitățile actuale ale statului și cu prioritățile viitoare, oferind, de asemenea, stimulente personalizate firmelor străine în aceste domenii promițătoare.
Guvernul actual a identificat deja șapte sectoare prioritare pentru investiții și promovarea exporturilor: agricultura și prelucrarea alimentelor, automotive, servicii de afaceri, cum ar fi externalizarea proceselor de afaceri (BPO), îmbrăcăminte și încălțăminte, electronice, tehnologii informaționale și comunicații (TIC) și mașini.
Nu trebuie uitată nici promovarea unui mediu de afaceri stabil și favorabil, iar consolidarea rolului agenției de promovare a investițiilor este chiar o prioritate de politică de stat.
