Întâlnirea lui Dodon cu Lukașenko la Minsk: culmea ipocriziei „patriotice”

Dodon Lukasenko
© facebook   |   Liderul socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, (stânga), primit de președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, (dreapta) în cadrul vizitei sale la Minsk, 26 mai 2026.

La nici o lună după ce fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Bălan, era primit, în urma unui schimb internațional de agenți, ca un „erou” în Belarus, pentru care și-a vândut țara căreia i-a jurat credință, la Minsk, într-un mod similar a fost primit și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cel care era gata să-și bucățească patria în interesele Moscovei. Dodon, împreună cu alți câțiva socialiști a participat în Belarus la o reuniune a partidului „Belaya Rusi”, formațiune loială autocratului Alexandr Lukașenko. Cu această ocazie, liderul socialiștilor a avut și o întrevedere cu Lukașenko, fiind îmbrățișat și primit călduros, la fel cum a fost primit Bălan pentru serviciile aduse Belarusului, în detrimentul Republicii Moldova.

Din cele aproximativ cinci minute și jumătate de video de la întrevedere, care a fost publicat de agenția oficială de presă a Belarusului - Belta, aproape 90% din timp vorbește Lukașenko, îndemnându-l pe Dodon, în calitatea sa de „patriot” să „apere Moldova pentru moldoveni”, care sunt „un popor măreț” și să nu admită „distrugerea unei țări înfloritoare și frumoase”. Lukașenko și-a explicat toate aceste îndemnuri prin faptul că „auzim tot mai des, din diferite surse, că Moldova este gata să devină aproape o parte a altui stat”. Bineînțeles că după ce i-a ridicat subiectul la fileu lui Dodon, care a dat ascultător din cap la tonul părintesc al președintelui belarus, pe care l-a numit „scump prieten al poporului moldovenesc”, liderul socialiștilor nu a pregetat să o critice pe Maia Sandu care, în opinia sa, este mai puțin patrioată a Moldovei decât este patriot al Moldovei președintele altui stat, adică Lukașenko.

Cei doi „patrioți” ai Moldovei

Cu alte cuvinte, în opinia lui Dodon, Alexandr Lukașenko, liderul unei țări care l-a racolat pe unul din cei mai informați cetățeni ai țării sale, cu acces și relații cu cei care au acces la secretele de stat, este un mare patriot al Moldovei. Este important să fie amintit în acest context că, cel puțin potrivit presei oficiale de la Minsk, Lukașenko a girat și a contribuit personal la schimbul de agenți de la 28 aprilie a.c., în urma căruia Bălan, spionul infiltrat de KGB-ul belarus a ajuns „acasă”, adică în țara pentru care și-a vândut patria.

În același timp, în opinia lui Lukașenko, este un mare patriot al Moldovei Igor Dodon, cel care e cercetat într-un dosar de trădare de patrie, după ce ar fi negociat cu fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, la sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău, federalizarea țării sale, în condițiile Moscovei. Este un mare patriot al Moldovei Igor Dodon, cel care pe când deținea funcția de președinte, discuta la Moscova împovărarea Republicii Moldova cu datoria acumulată de regiunea din stânga Nistrului la gaz, care pe atunci era de aproximativ 6 miliarde de dolari și care deja a depășit 10 miliarde.

Unirea, folosită pentru propagarea panicii și falsurilor

Subiectul pus pe tavă de Lukașenko a fost preluat imediat de presa rusă, cu titluri panicarde ca „Lukașenko s-a îngrozit de zvonurile că Moldova ar putea deveni parte a unui alt stat”, „Lukașenko s-a îngrozit de posibila soartă a Moldovei”, „Lukașenko s-a îngrozit de discuțiile despre posibila pierdere a suveranității Moldovei”, etc. De fapt, este vorba despre declarațiile președintei Maiei Sandu că ea ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul unui referendum. Declarații scoase din context, interpretate eronat și utilizate pentru promovarea narațiunilor false de către propaganda rusă și pro-rusă, pe care Veridica le-a analizat anterior. De fapt, Maia Sandu s-a referit la decizia personală pe care ar lua-o în cazul unui eveniment ipotetic - un potențial referendum în privința unirii cu România, precizând că această idee nu este susținută de majoritatea populației. De aici și până la „Moldova este gata să devină parte a altui stat”, după cum s-a exprimat Lukașenko, e foarte o mare diferență.

Însă propaganda, manipulările și falsurile nu s-au oprit aici. Subiectul a fost reluat și în timpul unui interviu oferit de Dodon unei televiziuni de stat din Belarus. Acesta a afirmat că prin unirea cu România, Chișinăul, de fapt ar șantaja Uniunea Europeană ca să accelereze procesul de integrare europeană. Este o narațiune care face parte din aceeași categorie de falsuri ca și cel al oligarhului fugar Ilan Șor care declara că Moldova ar utiliza amenințarea rusă ca șantaj pentru a cere bani de la UE și pe care Veridica l-a demontat.

Tot potrivit lui Dodon, 70% din cetățenii moldoveni s-ar opune unirii cu România, ceea ce este o altă manipulare. În realitate, cercetările sociologice realizate de două companii diferite în ultimele luni arată că aproximativ 35-40% din populație ar susține ideea unirii cu România, dar circa 50 la sută s-ar opune.

Narațiunile false promovate de Dodon la Minsk

Acesta însă nu a fost singurul subiect de fake-news de la Minsk. În doar câteva minute, Dodon a preluat practic întregul arsenal de narațiuni false ale propagandei ruse promovate intens de-a lungul ultimilor ani. Printre acestea: „UE impune militarizarea Moldovei și agenda LGBT”. Afirmarea că UE ar condiționa aderarea la blocul comunitar de adoptarea unor politici privind drepturile persoanelor LGBT este o narațiune falsă, dar utilizată frecvent de propagandă pentru a crește nivelul euroscepticismului și a reduce susținerea pentru integrarea europeană. Veridica a demontat anterior falsuri similare, inclusiv promovate și de Igor Dodon.

În privința militarizării, Dodon a afirmat că UE devine un bloc militar, că Bruxelles-ul insistă ca Moldova să-și mărească bugetul militar și că ar fi transformat Republica Moldova într-o zonă din spatele frontului. Nu este pentru prima dată când liderul PSRM face declarații similare. Veridica a explicat că  planul ReArm Europe, propus de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, are ca scop consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre ale UE în contextul amenințărilor din partea Rusiei și al unei distanțări a administrației Trump față de asigurarea securității în cadrul NATO. Sporirea capacităților de apărare nu transformă însă UE într-un bloc militar. Și nu există nicio dovadă că UE sau altcineva ar utiliza teritoriul Republicii Moldova în scopuri militare.

La fel ca și în alte cazuri, Dodon a exagerat rolul CSI pentru economia Moldovei. Veridica a analizat anterior importanța politică a acestei organizații controlate de Moscova, dar care are mai degrabă un caracter formal. De asemenea, Veridica a demontat și narațiuni false și manipulări care exagerează rolul economic al CSI pentru Republica Moldova. De fapt, ponderea exporturilor în CSI a scăzut de la aproximativ 70% din total, la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, la nici 6% în 2025, de la aproape un miliard de dolari pe an la începutul deceniului trecut, la ceva mai mult de 220 de milioane (adică de peste patru ori mai puțin), în 2025.

Dodon vrea să transforme Republica Moldova în Belarus?

Unul din mesajele cheie ale lui Igor Dodon în timpul vizitei sale în Belarus a fost despre cum reușește această țară (datorită liderului ei) să ducă o politică echilibrată și în interesele cetățenilor. „Vreau să le spun bielorușilor că aveți noroc de o asemenea conducere”, a spus Dodon într-o discuție cu o jurnalistă din această țară. Probabil Igor Dodon i-a felicitat astfel și pe sutele de mii sau chiar milioanele de protestatari din anul 2020, zeci de mii dintre care au fost reținuți, aproape 9.000 persecutați politic, iar peste o mie au fost declarați prizonieri politici. Iar „politica externă echilibrată”, lăudată de Dodon, a dus la sancțiuni internaționale împotriva Belarusului, aplicate practic de toate țările occidentale.

Timp citire: 5 min