Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la începutul lunii august a.c., un nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale, o inițiativă calificată drept strategică menită să impulsioneze economia regională și să reducă disparitățile din teritoriu.
250 milioane lei pentru a atrage investiţii de 160 milioane lei
Noul Program prevede crearea și dezvoltarea a cel puțin opt parcuri industriale în următorii ani, iar Guvernul promite că, în perioada 2025–2027, vor fi alocate în acest scop 250 milioane lei în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, din care 50 milioane lei sunt prevăzuți deja pentru 2025.
Documentul conţine şi alte promisiuni aparent ambiţioase: de la atragerea a minimum 20 milioane lei investiții per parc sau înregistrarea a cel puțin șapte rezidenți, la creșterea numărului locurilor de muncă și dezvoltarea economică a localităților beneficiare.
Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (MDED), autorul documentului respectiv, se arată extrem de optimist în privinţa succesului acestui program. „Având în vedere interesul ridicat al autorităților locale pentru astfel de proiecte, se impune lansarea acestui nou program care să continue și să extindă intervențiile anterioare”, argumentează MDED.
Totuşi, să aloci de la bugetul ţării 250 milioane lei, pentru ca apoi să atragi investiţii de doar 160 milioane lei în opt parcuri, pare un obiectiv minor şi nesustenabil. Putem constata cel puţin că nu se fac promisiuni grandomane.
O extensie a Planului de reindustralizare din 2020
Trebuie menţionat că noul program este de fapt o extensie a Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale (PIM), aprobat de Guvernul Chicu acum cinci ani, în octombrie 2020, şi perceput ca un program de reindustrializare în raioane. Or, în prezent cea mai mare parte a producției industriale este concentrată la Chișinău – circa 55% și Bălți – 12-14%.
Potrivit Conceptului de creare a PIM, astfel de platforme urmau să fie create iniţial în cinci locaţii, ca apoi să fie extinse în 18 raioane, iar costul estimativ al unei asemenea platforme era de circa 10 milioane de euro. În total Guvernul planifica alocarea a circa 200 de milioane lei până în 2024, dintre care 89% să fie utilizate pentru dezvoltarea conceptului și crearea infrastructurii PIM.
La cinci ani de la lansarea Programului-pilot, se constată că deocamdată nu a fost dus până la capăt niciun proiect de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale. Abia în iulie 2025, Guvernul a aprobat o decizie privind acordarea titlului de parc industrial Întreprinderii Municipale „Platforma Industrială Multifuncțională din Glodeni”. Un alt parc ar urma să fie lansat până la finele acestui an la Ocniţa, promite MDED.
Factori ce au obstrucționat procesul
Am încercat să aflăm de ce se realizează atât de lent aceste planuri de reindustralizare în raioane. Răspunsul dat de Ministerul Economiei pare a fi, totuși, unul confuz. Instituţia explică tergiversarea prin „mai multe etape procedurale prevăzute de legislația în vigoare” - de la evaluarea exhaustivă a documentelor prezentate de solicitant, la procedura obligatorie de consultare, avizare și expertizare de către autoritățile relevante (nu enumerăm ministerele şi agenţiile ce urmau să dea avize) etc.
Totodată, aflăm că acordarea titlului de parc industrial este doar o primă etapă. Mai departe administratorii trebuie să atragă rezidenţi, adică investitori care să dezvolte afaceri şi producţie industrială pe aceste platforme.
Din datele obţinute rezultă că „selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale pentru platformele create în baza bunurilor proprietate publică sau pe principii de parteneriat public-privat se realizează prin concurs”. Adică, mai sunt şi alte proceduri birocratice.
Se creează impresia că un proces ce urma să faciliteze atragerea investitorilor în raioane a fost birocratizat la maximum.
Un raport al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), instituţie care este responsabilă de implementarea Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale, menţionează direct că procesul de implementare „a fost marcat de o serie de factori care au obstrucționat buna desfășurare a acestuia”.
Printre problemele legale cu care s-a confruntat se numără procedurile de schimbare a destinației terenurilor, discrepanțele existente în aplicarea anumitor proceduri și necesitatea ajustărilor din cauza creșterii generale a prețurilor, precum și de angajamentul fiecărei autorităţi publice locale (APL) în parte, susţine ODA.
Au promis 200 de milioane, au alocat mai puţin de 50 de milioane de lei
Un alt factor a fost lipsa banilor. Asta chiar dacă pentru startul proiectului, în 2020, au fost prevăzute circa 50 de milioane de lei, iar în total Guvernul planifica să aloce circa 200 milioane lei. Or, procesul ar urma să aibă loc în trei etape: identificarea și selectarea terenurilor destinate creării PIM; dezvoltarea conceptului și crearea infrastructurii PIM; și administrarea și dezvoltarea capacităților instituționale ale PIM. Însă în cinci ani au fost alocaţi mai puţin de 50 milioane lei pentru acest program.
În consecinţă, din cele cinci raioane pentru care au fost definitivate proiectele de execuție, sursele financiare atribuite Programului au fost suficiente doar pentru efectuarea lucrărilor de construcție a Etapei I a două proiecte care au fost selectate conform criteriilor stabilite, în baza deciziei comitetului de coordonare a programului. Potrivit ODA a fost necesară actualizarea devizului, factor datorat inflației majore care a avut loc în anul 2022. Totuşi, din raportul final rezultă că nici măcar cele 50 de milioane lei, alocate de Guvern în 2020 nu au fost valorificate integral.
Industria în derivă
Acum autorităţile se arată optimiste că proiectul, care este parte a Planului de Creștere pentru Moldova, susținut de Uniunea Europeană, va beneficia de o finanţare mai bună şi respectiv va fi posibilă crearea mai multor platforme industriale pentru a dinamiza economia regională.
Declaraţiile autorităţilor nu inspiră însă prea multă încredere, mai ales în contextul alegerilor parlamentare care vor determina cel mai probabil şi o reconfigurare a guvernării, dar şi a faptului că în cinci ani lucrurile s-au mişcat foarte lent.
Între timp, sectorul industrial, în special industria prelucrătoare, a înregistrat în ultimii trei ani scăderi ale producţiei. Deşi autorităţile prognozează că sectorul industrial va reveni în acest an pe un trend crescător, cu o creștere estimată de 2,5–3%, rezultatele din primele cinci luni sunt contradictorii, indicând o creştere de doar 0,3% şi acest lucru doar graţie unei producţii mai mari de energie electrică.
