Prelungirea stării excepționale în regiune, solicitarea Tiraspolului referitor la numărul secțiilor de votare organizate pentru locuitorii din regiune la alegerile parlamnetare din toamnă și summitul Trump-Putin au fost principalele subiecte reflectate de presa din stânga Nistrului.
Tiraspolul cere Chișinăului să nu încalce drepturile transnistrenilor cu cetățenie moldovenească
Sovietul Suprem de la Tiraspol i-a cerut Parlamentului de la Chișinău să majoreze numărul secțiilor de votare la care locuitorii din stânga Nistrului să poată vota la alegerile din 28 septembrie a.c., transmite „Pervi Pridnestrovski”.
Reducerea numărului de secții de votare pentru Transnistria reprezintă o discriminare, consideră așa-zisul legislativ de la Tiraspol.
Potrivit Sovietului Suprem, ar exista informații conforma cărora numărul secțiilor de votare va fi redus la 7 comparativ cu 30 câte au fost deschise la alegerile prezidențiale și la referendumul privind aderarea la UE din noiembrie 2024. Tiraspolul a făcut apel către autoritățile de la Chișinău să nu încalce drepturile transnistrenilor cu cetățenie moldovenească.
Administrația separatistă din stânga Nistrului consideră că reducerea numărului de secții de votare va afecta imaginea Republicii Moldova și va atrage critici din partea organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și observatorilor internaționali.
Tiraspolul propune să fie deschise 41 de secții de votare, așa cum a fost la alegerile parlamentare din iulie 2021. Sursa citată mai precizează că apelul Sovietului Suprem va fi transmis și Consiliului European, Uniunii Europene.
Deși în plină criză economică, Tiraspolul continuă să aloce milioane pentru renovarea monumentelor sovietice
Starea excepțională în economie a fost prelungită în regiunea transnistreană până pe 31 august a.c. Sovietul Suprem a aprobat pe 6 august „decretul” liderului nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, transmite „TSV”. Șeful așa-zisului legislativ, Aleksandr Korșunov a declarat că situația economică din regiune este dificilă, însă toate resursele financiare sunt direcționate spre plata salariilor bugetarilor, pensiilor și altor plăți sociale.
Potrivit Tiraspolului, problema asigurării regiunii cu volumul necesar de gaze naturale încă nu a fost rezolvată ceea ce aprofundează criza economică. Cele mai afectate ramuri sunt producerea electricității, metalurgia și industria chimică. Sursa mai precizează că datele prezentate de „serviciul vamal” relevă că exporturile s-au înjumătățit, iar comerțul exterior s-a redus cu o treime în prima jumătate a anului curent comparativ cu perioada similară a anului trecut.
În mod paradoxal, deși regiunea se scufundă din punct de vedere financiar și economic, Tiraspolul continuă să aloce bani pentru repararea monumentelor. Astfel, la indicația lui Krasnoselski, Sovietul Suprem a aprobat alocarea a 5,5 milioane de ruble transnistrene din fondul de investiții capitale pentru repararea memorialului victimelor regimului fascist și a spitalului din Râbnița, transmite „Pervi Pridnestrovski”. Cei mai mulți bani, 3,3 milioane de ruble, vor fi folosiți pentru repararea memorialului, iar restul banilor vor ajunge la spitalul din Râbnița.
Acești bani erau destinați inițial pentru construirea unei unități de asistență medicală urgentă la Tiraspol, dar din cauza situației economice dificile, s-a decis să aștepte, menționează sursa citată.
Tiraspolul, preocupat de summitul Trump-Putin
Sovietul Suprem de la Tiraspol a prezentat și un bilanț al inițiativelor aprobate în primăvara și vara acestui an, transmite Novostipmr.com. Una dintre aceste inițiative se referă la extinderea atribuțiilor „procurorului” Transnsitriei. Acesta poate deschide dosare și investiga infracțiuni împotriva „puterii de stat”, împotriva „intereselor serviciului statului și municipal”, precum și infracțiuni comise de funcționari. De asemenea, „procurorul” va putea deschide dosare, chiar dacă așa-zisul comitet de investigare va refuza să facă acest lucru.
Summitul Trump-Putin a fost unul dintre cele mai mediatizate subiecte din presa din regiunea transnistreană. „Cum vor afecta evenimentele geopolitice Transnistria? Și la ce să ne așteptăm de la Moldova? Taxe vamale, restricții la export, probleme cu aprovizionarea cu gaze. Cu ce provocări se poate confrunta în continuare țara noastră?” – se întreabă prezentatorul de la „Pervi Pridnestrovski”. Elena Bobkova, despre care sursa spune că este doctor în științe sociologice, a declarat că după acest summit nu vor fi mari schimbări pentru Transnistria, întrucât principalul actor internațional care contează pentru Transnistria este Uniunea Europeană. „Dacă discuțiile dintre Trump și liderii europeni vor fi mai pașnice, atunci și situația privind Transnistria se va îmbumătăți”, spune ea.
Potrivit „Nezavisimoe Pridnestrovie”, de summitul Trump-Putin din Alaska depinde nu doar viitorul Ucrainei, dar și al Transnistriei. „Desigur, problema Transnistriei cu siguranță nu va fi abordată la o reuniune de acest nivel. Dar acolo ar putea fi discutate probleme generale de securitate pe continentul european, de care va depinde sau nu existența Transnistriei”, a declarat Igor Șornikov. Potrivit acestuia, toată lumea înțelege că viitorul Transnistriei, blocată între Moldova și Ucraina, depinde în întregime de rezultatul conflictului ruso-ucrainean.„Republica are viitor doar dacă Rusia câștigă”, a mai declarat Șornikov.
Administrația separatistă de la Tiraspol a marcat împlinirea a 36 de ani de la înființarea Consiliului unit al colectivelor de muncă, care, potrivit liderului transnistrean Vadim Krasnoselski, a fost organizația ale cărei eforturi au făcut posibilă crearea Transnistriei, transmite „TSV”. Sursa menționează că la sfârșitul anilor 1980, angajații întreprinderilor din stânga Nistrului au cerut conducerii Moldovei să nu adopte legea despre limbă, care însemna trecerea la srierea cu grafia latină, și atunci a început lupta pentru „independența Transnistriei”.
