Grupuri de interese, unele având instituții ale statului pe mână, își vor disputa puterea după Putin, potrivit presei independente. Aceasta scrie și că bugetul Rusiei e conceput pentru război de durată, dar și despre bombardarea depozitelor de muniție din Rusia.
Război cu viitor. Proiectul bugetului denotă că războiul, sau cel puțin confruntarea cu Occidentul, va fi de durată, iar Rusia va plăti scump pentru aceasta, scrie ISTORIES.
Proiectul înregistrat în Dumă presupune majorarea în continuare a cheltuielilor, în primul rând de război. […] Autoritățile nici nu mai încearcă să creeze impresia că este o majorare temporară. Pentru 2026-2027, de asemenea se planifică sporirea cheltuielilor. Bugetul confirmă faptul că Putin se pregătește pentru un război de durată. Documentul sugerează și cum va plăti țara pentru aceasta. […] În prezent există avantajul secretizării unor capitole bugetare – putem doar să intuim cum vor fi cheltuiți banii. Legea bugetului inițial indica sumele prevăzute pentru fiecare domeniu (al apărării, social, al culturii ș.a.), însă informația a fost treptat ascunsă, întâi cea operativă (care ține de executarea prevederilor bugetare), iar din 2024 și informația privind distribuirea cheltuielilor pe domenii. Nu știm cum au fost cheltuiți banii în 2023, astfel, e puțin probabil ca în anii 2024-2025 să se schimbe ceva. Putem doar presupune cum va distribui guvernul 2,7 trilioane de ruble, cheltuieli suplimentare la bugetul pentru 2024. Dacă presupunem că proporțional cu celelalte cheltuieli din legea bugetului 2024, atunci sumele alocate pentru armată și complexul industrial de apărare în acest an vor fi nu de 10,8, ci de 11,6 trilioane de ruble. Cel mai probabil scenariu, potrivit fostului ministru adjunct al finanțelor, Serghei Alexașenko, este ca cel puțin jumătate din fondurile suplimentare să fie direcționate către armată și industria apărării, deoarece necesitățile armatei obligă guvernul să majoreze cheltuielile. Astfel, războiul ca costa mai mult de 12 trilioane (peste 30% din cheltuielile prevăzute de legea bugetului, sau 6% din PIB). O cifră enormă!
Veniturile la buget vor crește semnificativ pentru al doilea an consecutiv – cu 4,2 trilioane de ruble, ajungând la 40,3 trilioane. Este cu 11 trilioane mai mult decât în 2023. Principala sursă – creșterea impozitelor. Începând cu anul viitor se vor majora impozitele pe venit pentru companii, pentru persoanele fizice și pentru minerit, astfel că sumele suplimentare – 2,6 trilioane de ruble, vor veni în buget în 2025, iar în total până în 2030 – 17 trilioane. Se vor majora și alte taxe.
Principalul beneficiar este, desigur, sectorul apărării: îi vor reveni 13,5 trilioane de ruble. Cu cât va consuma mai mult acesta și cum vor fi modificate alte capitole nu se știe, deoarece nu este precizată distribuirea cheltuielilor suplimentare de 2,7 trilioane. În comparație cu planul inițial, în acest an majorarea a fost de 25%. […] Crește și cota cheltuielilor secretizate: în prezent acestea constituie o treime din cheltuieli, cele mai multe sunt legate de război. […] Pe lângă faptul că acest război nu are niciun sens, în buget pot fi observate și alte cheltuieli, care nu ar fi fost necesare dacă Rusia nu s-ar fi transformat într-o dictatură și nu ar fi declanșat agresiunea militară. Rusia distruge orașele ucrainene, apoi alocă sume astronomice pentru „refacerea și dezvoltarea” teritoriilor ocupate. În 2025 pentru aceasta vor fi acordate 317 miliarde de ruble, iar până în 2030 – peste 1,2 trilioane. […] Sute de miliarde vor fi destinate pentru propagandă și „păstrarea valorilor tradiționale”. […] Creșterea rapidă a cheltuielilor de război și amânarea celor civile pentru un viitor nedeterminat îi conving tot mai mult pe economiști că treaba nu se va limita la decizia de majorare a impozitelor. Guvernarea și-a schimbat optica: nu mai percepe creșterea extraordinară a cheltuielilor de război din 2022-2024 ca pe ceva temporar. Deci, încetarea sau măcar atenuarea confruntării militare a Rusiei cu Occidentul nu sunt deloc plauzibile. „Mai mult nu se poate”, spunea ministrul finanțelor Anton Siluanov despre cheltuielile bugetare în vara lui 2023. Mai târziu, tot el vorbea de „bugetul victoriei”. Astfel că, în 2025 sau în următorii ani se va pune din nou întrebarea de unde să obțină noi venituri. Probabilitatea majorării poverii fiscale în perspectivă medie este ridicată. Efectul reformei fiscale care a avut loc va depinde mai ales de cum vor fi distribuite cheltuielile de stat. Cu un „buget al victoriei”, acestea pot fi în primul rând direcționate spre război. Bani pentru acesta sunt, iar tehnocrații vor putea încă mult timp să-i stoarcă din economie și de la populație.
Ecosistemul instituțional al dictaturii personaliste rusești.
RIDDLE analizează ce instituții de stat vor juca un rol central în formarea Rusiei post-putiniste. Dictatura militară din Rusia durează de aproape trei ani. Este cea mai proaspătă versiune de regim totalitar care s-a instaurat în țară în două decenii și jumătate de conducere a lui Vladimir Putin. Regimul lui Putin, însă, nu poate fi numit dictatură în sensul direct al cuvântului. Chiar și în această situație excepțională, parlamentul, justiția, alegerile și conducerea complex structurată conturează în continuare arhitectura instituțională rusească. Acest ecosistem de instituții politice și statale îi asigură elitei funcții, care la rândul lor îi servesc acesteia drept sursă de capital politic și de privilegii și care-i permit sa influențeze cursul politic și de luare a deciziilor. […] Dictatura lui Putin se bazează pe o rețea hipertrofiată și interconectată de organe politice și de stat care, bucurându-se de o autonomie substanțială din punctul de vedere al stabilirii cursului politic și al procesului decizional, sunt permanent coordonate atât pe verticală cât și pe orizontală. […] Ecosistemul instituțional formal al Rusiei s-a completat cu o mulțime de structuri suplimentare importante politic - de la instituții religioase, până la consilii de rang înalt, militare și de servicii de securitate, unde s-au instaurat reprezentanții elitelor.[...]
Care sunt instituțiile cele mai capabile să participe la înalta politică a regimului post-putinist? […]Pe lângă executiv, căruia Constituția îi rezervă un rol special și care formal va trebui să gestioneze perioada de tranziție a puterii, există o întreagă gamă de instituții care au câștigat o autonomie tot mai mare după declanșarea războiului la scară largă și care au toate șansele să-și demonstreze importanța în condițiile unui vid de putere. În sectorul civil al exponenților puterii, pe lângă cabinetul primului-ministru, se poate evidenția Duma de Stat, condusă ca o feudă instituționalizată proprie de speakerul Veaceslav Volodin. Duma lui Volodin ține legătura cu elita de partid, care cuprinde și penetrează regiunile printr-o rețea clientelară. […] În clusterul organelor de securitate ies în evidență Consiliul de Securitate și FSB, care apar des în vizorul președintelui în condițiile de război și a creșterii necesității de asigurare a securității. […] FSB se bucură de susținerea fără precedent a președintelui, ceea ce le conferă reprezentanților organelor de forță o marjă importantă de independență în „lupta cu corupția”. FSB este responsabilă de contracararea incursiunii ucrainene în regiunea rusească Kursk. Dacă în perioada de tranziție post-putinistă, Consiliul de securitate sau FSB ar decide să ia puterea, ar trebui să așteptăm o „securitizare” și mai accentuată a actualului stat polițienesc în perioada interregnului. […] Printre numeroasele instituții publice și specializate cu un potențial ridicat de implicare în marea politică în perioada post-putinistă ar putea fi și Biserica Rusă. […] Atotputernica Administrația prezidențială și supraveghetorii ei politici se vor afla sub o presiune puternică când vor fi lipsiți de legitimitatea președintelui autocrat pe care se puteau baza ca pe ultima instanță. Vor reuși, în Rusia post-Putin, șeful cabinetului fostului președinte și birocrații săi să-i păcălească pe alți înalți oficiali care conduc alte departamente de stat? Cine va încerca să pună mâna pe putere a doua zi după încheierea guvernării lui Putin și pe ce structuri instituționale se vor putea baza acei pretendenți? Deocamdată este imposibil să răspundem la aceste întrebări, dar pe măsură ce conducătorul suprem al Rusiei îmbătrânește, capătă o importanță tot mai mare complexul ecosistem instituțional-ierarhic subordonat acestuia. […]
Citește articolul integral pe Veridica.ro.
