Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
RE:RUSSIA: S-a rupt contractul: scăderea numărului celor care se înrolează prin contract arată că această metodă de a găsi militari începe să nu mai funcționeze
Tot mai multe mărturii și indicii indirecte arată că fluxul de înrolări prin contract pentru războiul din Ucraina s-a diminuat, la sfârșitul anului 2025 – începutul anului 2026, cu 20-25%. De acest fenomen sunt legate și extinderea campaniei de forțare a populației din grupurile vulnerabile să semneze contracte, precum și presiunile asupra poliției, administrațiilor regionale, universităților și businessului pentru a asigura noi recruți pentru război.
Modelul contractului comercial care i-a asigurat Kremlinului timp de aproape trei ani suplinirea pierderilor și atragerea de noi forțe pentru front, se pare că trece printr-o criză. Este vorba nu doar de scăderea ritmului de înrolare, ci și de un eșec sistemic al modelului, problemă care va fi greu de depășit. Chiar dacă suma oferită prin contractul de război este în creștere – în ultimul an s-a majorat cu 40% - reducerea fluxului de solicitanți a schimbat și alți parametri ai „afacerii”. De la sfârșitul anului 2024, au crescut considerabil pierderile suferite de armata rusă, iar pe parcursul lui 2025 potențialii solicitanți au avut destulă informație despre acest lucru. În plus, s-a schimbat percepția asupra duratei contractului: în 2024 mulți considerau că semnează angajamentul pentru un an, iar în 2025 că războiul se va încheia în curând. Acum însă ambele iluzii s-au risipit și percepția contractului ca fiind pe termen nelimitat diminuează atractivitatea acestuia.
Și, în cele din urmă, în pofida eforturilor propagandei, imaginea publică atât a războiului, cât și a participanților la acesta s-a deteriorat considerabil. Plățile mari și lipsa unui control pe verticală au dus la corupție sistemică în unitățile militare, la violență internă percepută ca extrem de nedreaptă, devalorizând potențialele beneficii ale contractului. Informațiile despre estorcările de bani, gropile ca metodă de pedepsire a soldaților, asalturile cu carne tun și execuțiile sumare au devenit cunoscute la scară largă, în plus, s-a creat o atitudine extrem de echivocă față de participanții la război: aceștia stârnesc mai degrabă neîncredere și ostilitate, populația se ferește de ei, angajatorii îi evită. […]
ISTORIES: Nu e timpul eroilor. Autoritățile ruse au o nouă problemă: „participanții la operațiunea militară specială (SVO)”, promovați drept o nouă elită rusă, nu sunt potriviți pentru sistemul politic existent.
Înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din 2026, primele de la declanșarea războiului la scară largă, autoritățile ruse se confruntă cu o dilemă: trebuie să aducă în parlament participanți la război și în același timp să nu le permită să devină o forță politică reală. Începând cu invadarea Ucrainei, Kremlinul a construit imaginea unei noi elite semnalând că participanții la operațiunea militară specială (SVO) trebuie să-și ocupe locul alături de tehnocrați și politicieni. Vladimir Putin a abordat cu regularitate această temă, numind militarii „adevărata elită” și subliniind că ei sunt cei care ar trebui să „dețină pozițiile de frunte în stat”. În acest sens a fost lansat și proiectul „Timpul eroilor”: o cale de acces pentru veterani spre coridoarele puterii.
Alegerile din 2026 trebuiau să constituie încă un element important, însă la acest moment a devenit clar că integrarea masivă a militarilor în sistemul politic nu va reuși. Nu e vorba doar de un risc electoral (dacă vor fi votați sau nu participanții la SVO), ci de faptul că sistemul însuși nu știe ce să facă cu ei. În noiembrie 2025, potrivit surselor ISTORIES, la Kremlin și în Duma de Stat se discuta despre aducerea în parlament a 150 de participanți la război – aproape o treime din componența legislativului, însă s-a renunțat rapid la această idee. „Aceștia nu pot fi pur și simplu cooptați, nu se încadrează deloc în sistem”, a explicat unul dintre interlocutori. Astfel, planul a fost redus la 50-70 de persoane. Acum, potrivit sursei, sunt și mai rezervați: ar putea fi admiși aproximativ 30 de deputați, în pofida declarațiilor reprezentaților formațiunii „Rusia Unită” că și-au propus să promoveze în Duma de Stat, din partea partidului lor, peste 40 de veterani.
Viitorii militari-deputați provoacă Kremlinului o neliniște evidentă. În Administrația prezidențială și în cadrul partidului de guvernământ „Rusia Unită” se discută cum să-i integreze pe veterani în viitoarea Dumă: să creeze pentru aceștia structuri separate, sau dimpotrivă, să-i disperseze prin comisii, că ar fi mai sigur. Potrivit comentariilor prudente ale experților pro-Kremlin, autoritățile nu sunt prea convinse că îi vor putea controla. În octombrie 2024, primar al unei mici localități, Sosnovka din regiunea Kirov, a devenit un fost mobilizat la război, sergentul-lunetist Nikita Gorelov. Acesta a vorbit imediat despre corupția autorităților locale și a intrat în conflict cu membrii locali ai partidului „Rusia Unită”. S-a încercat trimiterea lui Gorelov din nou pe front, însă localnicii i-au luat apărarea. Să ne imaginăm treizeci de astfel de potențiale istorii în legislativul Rusiei. Spre deosebire de „tinerii gardiști” (aripa tânără a „Rusiei Unite”) și de absolvenții proiectelor lui Serghei Kirienko, participanții la război nu se înscriu în schema elaborată de loialitate politică. Ei sunt percepuți ca „necontrolabili”, ca persoane care pot pretinde mai multă independență decât e permisă în politica rusă. […] Autoritățile s-au pomenit într-o situație dificilă pe care tot ele au creat-o: le sunt necesari, ca simbol, „eroii războiului”, dar aceștia sunt periculoși ca actori reali în viața politică. Astfel, vor fi nevoite să se dezică încă o dată de principiile pe care le-au proclamat.
THE INSIDER: Cine sunt agenții FSB, GRU și SVR trimiși în Armenia împotriva lui Pașinian.
După eșecurile din Moldova și Ungaria, Kremlinul și-a îndreptat toate resursele spre Armenia, unde pe 7 iunie vor avea loc alegeri parlamentare. Kremlinul speră să nu-i permită să câștige scrutinul partidului prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian, care a luat direcția apropierii de UE și SUA. THE INSIDER a aflat cine din Administrația prezidențială dirijează dosarul Armeniei, ce ofițeri SVR, GRU și FSB au fost trimiși la Erevan și cine sunt candidații legați de serviciile speciale rusești.
Citiți articolul integral pe Veridica.ro.
