Autoritățile centrale ale țării au blocat tot timpul organizarea alegerilor în Găgăuzia, iar PAS dorește să introducă filtre pentru a împiedica participarea la alegeri a persoanelor indezirabile, afirmă bașcanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun.
ȘTIRE: La ultima ședință extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 22 aprilie, Ilia Uzun, bașcan interimar al Găgăuziei, a declarat că autoritățile centrale blochează organizarea alegerilor în Găgăuzia.
„Acum totul a devenit clar. De ce autoritățile centrale ale țării au blocat alegerile noastre tot acest timp? Pentru a-și pregăti propriile modificări și a-și pune filtrele peste tot, pentru a împiedica persoanele indezirabile, care au o opinie diferită de cea a PAS, să participe la alegeri”, a declarat Uzun.
În opinia sa, vina pentru întârzierea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei îi revine exclusiv Chișinăului.
Realitate: Criza politică din Găgăuzia, generată de problemele legate de desfășurarea alegerilor, s-a produs din cauza mai multor factori, inclusiv din vina deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei
NARAȚIUNE: PAS dorește să împiedice persoanele indezirabile să candideze la alegerile din Găgăuzia și blochează desfășurarea scrutinului.
OBIECTIV: Discreditarea partidului de guvernământ și a autorităților Republicii Moldova și aruncarea vinei asupra adversarilor politici, astfel încât critica să vizeze politicienii din Chișinău.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei trebuiau să aibă loc încă de la jumătatea lunii noiembrie 2025. Atunci a expirat mandatul de patru ani al deputaților și, conform legii, alegerile trebuiau organizate în primul weekend după expirarea mandatelor acestora. Deputații nu au stabilit însă data alegerilor la momentul respectiv. Mai mult, la acel moment nu mai avea cine să organizeze alegerile. Componența permanentă a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Găgăuzia fusese desființată încă din decembrie 2023, printr-o hotărâre a Adunării Populare a Găgăuziei, la propunerea președintelui de atunci, Dmitri Konstantinov.
Anul trecut, instanțele judecătorești au declarat decizia APG ilegală și CEC-ul Găgăuziei și-a reluat activitatea. Cu toate acestea, câțiva dintre membrii săi au refuzat să-și exercite funcțiile. De aceea, în a doua jumătate a lunii decembrie 2025, deputații APG au numit trei noi membri ai CEC-ului Găgăuziei. Unul dintre aceștia, Piotr Zaharia, a devenit președintele acestui organism. În același timp, au fost programate alegeri pentru data de 24 martie 2026. Cu toate acestea, instanța judecătorească, la cererea Cancelariei de Stat, a suspendat aplicarea acestor decizii ale Adunării Populare a Găgăuziei. Problema care a apărut a fost aceea că în Codul Electoral al Republicii Moldova nu există noțiunea de CEC a Găgăuziei, ci există Consiliul Electoral Central. În timp ce în Codul electoral al Găgăuziei, comisia electorală locală este numită CEC a Găgăuziei. Aceste neconcordanțe au apărut în 2023, când în Moldova a fost adoptat un nou Cod electoral. Deputații APG au avut la dispoziție doi ani pentru a alinia legislația locală la cea națională. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.
În consecință, deputații au fost nevoiți să anuleze alegerile programate pentru 24 martie. În același timp, în luna martie a acestui an, Comratul și Chișinău au decis că o soluție pentru ieșirea din criză ar putea fi adoptarea unei hotărâri speciale a Adunării Populare a Găgăuziei privind regulile de desfășurare a alegerilor pentru deputații APG. Această decizie este motivată de faptul că, începând din noiembrie, deputații nu mai pot adopta legi sau amendamente la legi. Astfel, s-a decis elaborarea unei hotărâri speciale, în care să fie prevăzute toate detaliile privind alegerile, iar documentul să fie trimis, înainte de adoptare, spre aprobare la CEC a Republicii Moldova. Acest lucru nu a fost însă realizat.
Cu toate acestea, deputații găgăuzi au votat noua componență a CEC din Găgăuzia (mandatul celei vechi expirând în februarie 2026 – n.r.) cu încălcarea legislației naționale. Astfel, candidații la CEC din Găgăuzia nu au trecut de verificarea specială efectuată de Serviciul de Informații și Securitate din Moldova, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Agenția Națională de Integritate (ANI). Găgăuzia consideră că nu este nevoie de o astfel de verificare a candidaților.
De asemenea, APG nu a rezolvat problema denumirii comisiei electorale. Varianta de a recunoaște ca echivalente CEC-ul Găgăuziei și CIS-ul Găgăuziei nu a obținut numărul necesar de voturi în cadrul ședinței APG.
În consecință, instanțele judecătorești au suspendat și alte decizii ale APG privind data alegerilor din 21 iunie și alegerile noii componențe a CEC din Găgăuzia.
Rezultatul: deputații au dizolvat ei înșiși comisia electorală locală încă din 2023, au întârziat să ia o decizie privind data alegerilor, nu au aliniat legislația locală la cea națională și au adoptat o serie de decizii cu încălcări juridice, care au fost ulterior suspendate de instanțe.
CONTEXT: Găgăuzia se confruntă cu o criză politică de la sfârșitul anului trecut. În acest context, autoritățile din Găgăuzia, atât conducerea Adunării Populare, cât și cea a Comitetului Executiv, dau vina pentru criză pe Chișinău. Deputații din opoziție din Adunarea Populară consideră, dimpotrivă, că tocmai autoritățile din Găgăuzia și majoritatea din Adunarea Populară au sabotat intenționat desfășurarea alegerilor la termen. În opinia lor, acest lucru a fost făcut pentru a rămâne la putere mai mult timp. Conform legilor locale, nu toți deputații din Adunarea Populară primesc salariu, ci doar președintele, adjuncții săi și șefii comisiilor de specialitate. În prezent, este vorba de aproximativ 15 deputați. Criza actuală din Găgăuzia este legată și de refuzul Comratului de a organiza alegeri conform normelor naționale. De exemplu, la ultimele alegeri pentru funcția de bașcan au fost constatate numeroase încălcări privind finanțarea candidaților. Conform Codului electoral al Republicii Moldova, o persoană fizică nu poate dona unui candidat mai mult de un salariu mediu. În Codul electoral al Găgăuziei nu există o astfel de normă. Prin urmare, la alegerile pentru funcția de bașcan, de exemplu, unii pensionari au donat câte 50.000 de lei în favoarea candidaților. CEC-ul Republicii Moldova insistă ca la alegerile în Adunarea Națională a Găgăuziei să se țină cont de normele naționale privind finanțarea candidaților, pentru a evita situații în care aceștia să beneficieze de condiții inegale și pentru a preveni încălcările care au avut loc în 2023.
Verifică sursele:
