Una dintre principalele narațiuni vizează cerința cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan, prezentată ca o limitare a drepturile locuitorilor regiunii.
Începând de astăzi, 28 septembrie 2026, pot fi depuse documentele pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei își pot depune actele până pe 6 octombrie.
Alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie 2026, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară de la Comrat.
Cum se vor modifica regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia, de ce președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, i-a acuzat pe jurnaliștii de la Nokta.md de partizanat politic și cu ce probleme s-au confruntat agricultorii din autonomie, în ciuda recoltei bune? Acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultimele două săptămâni.
CEC a stabilit că alegerile pentru bașcanul Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele pentru Adunarea Populară.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Dmitri Constantinov va executa opt ani de închisoare.
Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Un proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat la Parlament, propune crearea unui Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va organiza alegerile regionale și va funcționa ca autoritate electorală permanentă în Găgăuzia.
Hotărârea Curții Constituționale privind alegerile din Găgăuzia a fost în centrul discuțiilor.
Subiectul organizării alegerilor în regiunea găgăuză a fost discutat în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele UTA Găgăuzia.
Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.
Odată cu expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), în noiembrie 2025, în regiunea autonomă s-a format un vid instituțional, ca urmare a imposibilității organizării alegerilor pentru legislativul local.
Ce urmează pentru Găgăuzia după decizia Curții de Apel în cazul Evgheniei Guțul, ce a determinat Comratul și Chișinăul să se așeze la masa negocierilor pentru a rezolva divergențele legate de alegeri și ce probleme există în materie de respectare a drepturilor minorităților – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
În săptămâna în care Curtea de Apel Centru a menținut condamnările Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid Șor, Federația Rusă a declanșat o amplă campanie mediatică și diplomatică pentru a o prezenta pe fosta bașcană drept victimă a unei pretinse persecuții politice din partea Chișinăului.
Reprezentantul Ambasadei ruse Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a efectuat miercuri o deplasare la Comrat, dedicată „cooperării umanitare și interregionale”.
PAS dorește să acapareze CEC-ul din Găgăuzia și să împiedice participarea candidaților indezirabili la alegerile în Adunarea Populară, susține bașcanul interimar al Găgăuziei.
Legătura istorică dintre civilizația europeană și găgăuzi, semnificația datei de 9 mai pentru locuitorii Republicii Moldova și cât de real este ca Chișinăul și Comratul să ajungă la un acord privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt subiectele care au fost dezbătute în mass-media din regiunea autonomă în ultima săptămână.
Vizita Kajei Kallas în Moldova, lipsa perspectivelor pentru autonomia găgăuză și soluționarea crizei politice legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Autoritățile centrale ale țării au blocat tot timpul organizarea alegerilor în Găgăuzia, iar PAS dorește să introducă filtre pentru a împiedica participarea la alegeri a persoanelor indezirabile, afirmă bașcanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun.
Criza politică legată de alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, foametea din 1946-1947 din sudul Republicii Moldova și problemele în implementarea programului de burse educaționale pentru tinerii din regiunea autonomă au fost subiectele discutate de mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
În Parlamentul Republicii Moldova a fost depus un proiect de lege prin care se propune ca CEC să organizeze alegerile regionale, a declarat președintele interimar al APG.
Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create?
Curtea de Apel a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei din 17 martie, privind stabilirea datei alegerilor, constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și aprobarea regulamentului de organizare a scrutinului.
Timp de 30 de ani, Moldova nu a făcut altceva decât să restricționeze competențele Găgăuziei. Nici măcar 300 de lei nu au fost alocați pentru studierea limbii găgăuze, a declarat fostul bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal.
Despre ce s-a discutat la ședința de urgență a Adunării Populare din Găgăuzia, care au fost scenariile propuse pentru ieșirea din criza electorală și ce este în neregulă cu ultimele decizii ale Adunării Populare din Găgăuzia – acestea sunt subiectele dezbătute în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Discuții cu privire la soluționarea crizei politice din Găgăuzia, petiția jurnalistului Mihail Sirkeli adresată Chișinăului și scandalul legat de obligațiunile de stat din Ceadîr-Lunga sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Discuția privind decizia autorităților din Republica Moldova de a ieși din CSI, masa rotundă cu participarea politicienilor pro-Kremlin la Comrat și problemele războiului informațional în țara noastră – acestea sunt temele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.