Ilia Uzun, bașcanul interimar al Găgăuziei, a declarat că statul nu ar fi făcut „absolut nimic” pentru predarea limbii române în regiunea autonomă. Totuși, această afirmație vine în contradicție cu datele Ministerului Educației și Cercetării: statul a finanțat cursuri gratuite de limba română, programe pentru cadre didactice și copii, materiale didactice și alte proiecte de care au beneficiat, printre alții, și locuitorii din Găgăuzia.
Dezinformare: Statul nu a făcut nimic pentru studierea limbii române în regiunea găgăuză
ȘTIRE: Ilia Uzun, bașcanul interimar al Găgăuziei, a criticat, într-un apel adresat locuitorilor regiunii autonome, noua cerință privind cunoașterea limbii române de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei. Videoclipul a apărut pe pagina sa de pe rețelele sociale.
„Au introdus cerința cunoașterii limbii române pentru cei care participă la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, știind că 99% dintre locuitorii regiunii autonome găgăuze nu o cunosc”, a declarat Uzun.
El afirmă, de asemenea, că statul le impune locuitorilor regiunii autonome cunoașterea limbii, fără a crea condițiile necesare în acest sens.
„Statul nu a făcut absolut nimic pentru învățarea limbii oficiale în regiunea autonomă găgăuză. Nu au cheltuit niciun leu. Dar ne obligați să vorbim limba de stat”, a spus Uzun.
Realitatea: Statul finanțează de ani de zile programe de învățare a limbii române, inclusiv pentru locuitorii din Găgăuzia
NARAȚIUNE: Statul nu a creat oportunități pentru locuitorii din Găgăuzia de a învăța limba română, dar acum le cere cunoașterea acesteia.
SCOP: Să prezinte cerința ca aspiranții la funcția de bașcan să cunoască limba română ca o formă de presiune exercitată de autoritățile centrale asupra locuitorilor din Găgăuzia și să creeze impresia că statul impune cunoașterea limbii fără a oferi posibilități de învățare a acesteia.
DE CE NARAȚIUNEA ESTE FAKE: Afirmația lui Ilia Uzun potrivit căreia statul „absolut nimic” nu a făcut pentru învățarea limbii române în Găgăuzia nu corespunde realității.
În primul rând, de la declararea independenței Republicii Moldova, în toate școlile din regiunea autonomă, inclusiv în cele cu predare în limba rusă, programa școlară prevede studiul limbii române ca materie obligatorie. Școlile sunt finanțate din bugetul Moldovei.
În plus, în 2023, guvernul a aprobat Programul național de studiere a limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv populația adultă. Una dintre direcțiile acestuia a fost reprezentată de cursurile gratuite de limba română. Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, până la începutul anului 2025, peste 16 000 de persoane au urmat cursuri în cadrul Programului Național. Numai în anul precedent, din bugetul de stat au fost alocați aproximativ 14 milioane de lei pentru organizarea cursurilor gratuite.
Locuitorii din Găgăuzia au profitat activ de această oportunitate. În 2024, din partea locuitorilor regiunii autonome au fost primite 1.586 de cereri pentru studierea limbii române — al doilea indicator la nivel național după Chișinău, unde au fost înregistrate 6.911 de cereri.
Programele de stat nu s-au limitat la cursurile pentru adulți.
În octombrie 2024, la Comrat și Taraclia a fost demarat un proiect de pregătire a cadrelor didactice din disciplinele nelingvistice. 30 de profesori, printre care profesori de istorie, matematică și informatică, urmau să beneficieze de o formare care să le permită să predea disciplinele respective în limba română. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării din Moldova.
În grădinițele din Găgăuzia funcționează programe separate. În ianuarie 2025, Ministerul Educației a anunțat că peste 1.400 de manuale și 2.800 de caiete de exerciții pentru limba română vor fi distribuite între cele 56 de grădinițe din regiunea autonomă. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 253,46 mii de lei, din care 150 de mii au fost alocați de Ministerul Educației. Materialele didactice erau destinate, printre altele, activității a 74 de educatori de limbă română.
Cu toate acestea, programul de învățare paralelă a limbilor română și găgăuză în instituțiile preșcolare din Găgăuzia a apărut cu mult mai devreme, încă din 2015.
Au fost organizate cursuri de perfecționare și pentru profesorii de limba română. În iunie 2025, Ministerul Educației a anunțat că un grup de 78 de profesori din școli cu altă limbă de predare, inclusiv dinGăgăuzia, va participa la cursuri intensive în universitățile din România.
CONTEXT: Problema lingvistică din Găgăuzia a fost, de-a lungul multor ani, unul dintre principalele subiecte ale manipulărilor politice. Acest lucru se datorează nivelului scăzut de cunoaștere a limbii române în rândul populației și, prin urmare, temerilor locuitorilor din regiunea autonomă că, fără cunoașterea limbii de stat, nu vor putea munci și trăi în mod normal în Moldova. Prin urmare, politicienii apropiați de Kremlin au exploatat în mod constant aceste temeri, susținând că în Moldova vorbitorii de limbă rusă sunt discriminați și că oamenii sunt împărțiți în categorii diferite. În același timp, elitele politice locale din Găgăuzia s-au opus ele însele, timp îndelungat, comunicării în limba română sau studierii acesteia la un nivel mai avansat, acordând prioritate limbii ruse.
În 2026, subiectul a revenit în centrul dezbaterii politice din cauza modificării legislației privind alegerile pentru funcția de bașcan. Conform Codului electoral al Republicii Moldova în vigoare, poate candida la funcția de bașcan un cetățean al țării cu vârsta de cel puțin 35 de ani, care a locuit sau locuiește în Găgăuzia de cel puțin zece ani și cunoaște limbile găgăuză și română. Această prevedere a fost introdusă în Codul electoral în august 2026.
Verifică sursele:
