Crearea unui fond privat de pensii în Republica Moldova pare a fi o escrocherie inițiată de guvernare pentru a crea impresia că îi pasă de oameni, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Dezinformare: Crearea unui fond privat de pensii în Republica Moldova pare a fi o escrocherie pusă la cale de autorități
ȘTIRE: Oamenii sunt săraci, tinerii pleacă: Pe fondul recesiunii economice, crearea unui fond privat de pensii în Moldova pare a fi mai degrabă o înșelătorie, titrează ziarul „Komsomolskaia pravda v Moldove” („Adevărul Komsomolist în Moldova – n.r).
Despre fondurile de pensii private (facultative) se vorbește de mult timp. Experții susțin că acestea nu au reușit anterior să prindă contur din cauza lipsei unui cadru legislativ, a neîncrederii în instituțiile financiare private și a puterii scăzute de cumpărare a populației. „Deci, ce s-a schimbat exact? A fost elaborată o lege? Nu este neapărat perfectă; probabil este chiar exact invers. Deși pe hârtie totul arată bine, oamenii sunt încă săraci și neîncrezători”, scrie publicația.
Sursa citează declarațiile doctorului în economie, Mihail Poisik, care afirmă că pensionarii sunt jecmăniți, deoarece în 2022 pensia a fost indexată sub nivelul inflației. „Nemulțumirea crește. Așa că scot această soluție din portofoliul lor cu idei neclare. Nimeni nu a interzis crearea unui fond până acum. Oamenii pot economisi pentru pensie și fără acesta, dacă au bani. Dacă autoritățile ar fi spus că fondurile de pensii alternative au o capitalizare mai mare decât băncile existente, ar fi fost de înțeles. Dar acum, nimic nu este clar. Dar banca oferă cel puțin un fel de garanție. Rambursează banii, dacă nu suma integrală, atunci cel puțin o parte semnificativă. Pe fondul creșterii datoriei interne și externe, ei creează aparența că au grijă de pensionari, dar în realitate, creează zgomot informațional”, susține Posik.
El menționează că Republica Moldova nu este imună la inflație, nimeni nu poate prezice nivelul acesteia, mai ales că există semne ale unui colaps economic. „Să nu ne amăgim crezând că fondurile private de pensii au vreun element de caritate. Sunt pur și simplu o afacere. Iar contribuțiile noastre vor aduce bani cuiva”, mai declară Miahil Posik.
Potrivit acestuia, este dificil de garantat că astfel de fonduri nu vor da faliment sau nu vor dispărea atunci când însăși existența Moldovei este pusă sub semnul întrebării. „Nu vă mirați dacă într-o zi vor înceta să ne mai plătească pensiile și ne vor spune că nu ar fi trebuit să ne bazăm pe stat, ci ar fi trebuit să economisim singuri bani pentru bătrânețe. (...) Așadar, crearea de fonduri private de pensii este încă o escrocherie inițiată de guvern pentru a crea aparența că are grijă de pensionari”, a adăugat Posik.
Realitate: Fondul privat de pensii are drept scop asigurarea unor venituri stabile persoanelor care ajung la vârsta de pensionare
NARAȚIUNI FALSE: 1. Fondul de pensii facultative este o escrocherie inițiată de Guvern pentru a crea impresia că are grijă de oameni; 2. Crearea unui fond privat de pensii este inoportună, deoarece economia Republicii Moldova este aproape de colaps, iar viitorul statului este incert.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Declarațiile au fost lansate pentru a crea neîncrederea cetățenilor în autorități, a discredita Guvernului și a-i descuraja pe cei care ar dori să-și plaseze economiile într-un fond privat de pensii.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Pentru a garanta economiile oamenilor care investesc într-un fond privat de pensii, au fost stabilite mai multe reguli la nivel legislativ, potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare. „Noi verificăm administratorii fondului, precum și acționarii, pentru ca aceștia să nu aibă probleme cu legea sau cu sectorul financiar, atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. Dacă vor exista anumite probleme, nu va fi acordată licența”, a explicat vicepreședintele CNPF, Vladimir Rusnac.
El a specificat că sunt create mai multe „linii de apărare”. „Prima ține de procesul riguros de autorizare. Legea impune restricții clare privind investițiile și stabilește cerințe prudențiale, inclusiv un capital social minim pentru administrator. Un rol esențial îl are depozitarul activelor, entitate separată de administrator, care monitorizează permanent activitatea fondului și poate sesiza imediat eventuale nereguli autorității de supraveghere”, a precizat Vladimir Rusnac.
Potrivit legislației și regulamentului CNPF, activele administratorului fondului de pesnii facultatele și cele în care sunt investiți banii beneficiarilor sunt păstrate separat. Cele ale beeficiarilor sunt păstrate de către un depozitar care are obligația să ramburseze banii în fondul privat de pensii dacă administratorul intră în faliment. Un fond de pensii nu poate fi declarat insolvabil, adică în incapacitate de plată, potrivit legii. Astfel, este garantată o anumită siguranță și nu poate fi vorba despre o escrocherie, așa cum afirmă „Komsomolskaia pravda v Moldove”.
CONTEXT: În Republica Moldova, la sfârșitul lunii februarie a.c., pentru prima dată, a fost avizată constituirea primului fond de pensii facultative. Decizia permite, în sfârșit, lansarea mecanismului, după mai multe tentative nereușite, potrivit CNPF.
Potrivit Comisiei, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și deschide un nou capitol în sistemul de economisire și investiții din țară.
Actualul sistemul public de pensii din Republica Moldova funcționează pe principiul solidarității între generații, fiind unul redistributive, dar întâmpină probleme din cauza îmbătrânii accentuate a populației și a crizei demografice profunde.
Fondurile de pensii facultative oferă însă posibilitatea acumulării unor resurse proprii, care pot asigura un venit suplimentar la vârsta pensionării, a precizat directoarea societății de administrare a primului fond de pensii facultative din Republica Moldova, Elena Pui.
Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Potrivit prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei lunar, însă suma poate fi mai mare, în funcție de posibilitățile fiecăruia.
Verifică sursele:
