PROPAGANDĂ: Problema transnistreană nu poate fi soluționată fără negocieri directe între Maia Sandu și Vadim Krasnoselski

Dodon si Krasnoselski
© EPA/DUMITRU DORU   |   Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon (stânga), surprins în timpul unei declarații de presă alături de liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski (dreapta), în cadrul întâlnirii lor de la reședința oficială din Holercani, 29 octombrie 2019.

Conflictul transnistrean nu poate fi soluționat fără contacte și negocieri directe între președinta Maia Sandu și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susține propaganda prorusă de la Chișinău.

Propagandă: Problema transnistreană nu poate fi soluționată fără negocieri directe între președinta Maia Sandu și Vadim Krasnoselski

ȘTIRE: Conflictul transnistrean nu poate fi soluționat fără contacte și negocieri directe între „înalții oficiali” de la Chișinău și Tiraspol, a declarat fostul viceprim-ministru și ex-ministru al Economiei al Republicii Moldova, Alexandr Muravschi, la o emisiune de la N4, citată de „Noi”.

Potrivit lui Alexandr Muravschi, majoritatea locuitorilor de pe malul drept al Nistrului, nu se gândește la soluționarea conflictului transnistrean, fiind preocupată de propriile probleme și griji. În opinia sa, oamenii s-au obișnuit deja cu faptul că de 35 de ani cele două maluri ale Nistrului trăiesc separat. Alexandr Muravschi consideră că, posibil, populația de pe malul stîng al Nistrului se gândește într-o măsură mai mare la soluționarea conflictului transnistrean, deoarece mulți dintre cetățenii de acolo sunt angajați pe malul drept și beneficiază de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Totodată, potrivit lui Alexandr Muravschi, situația de pe malul drept al Nistrului influențează atitudinea cetățenilor de pe malul stâng, deoarece aceștia se întreabă de ce ar trebui să se unească cu malul drept dacă acolo există haos și probleme, iar Chișinăul nu poate servi drept exemplu pentru Tiraspol în ceea ce privește economia și alte aspecte.

Muravschi mai afirmă că, în acest context, multe lucruri depind de conducerea țării, care, din păcate, s-a autoexclus din procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol. El a menționat că, din punct de vedere juridic, poate înțelege reticența președintei, Maia Sandu, de a purta negocieri cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, întrucât ea este președintele ales legal al unui stat independent, iar liderii de la Tiraspol sunt calificați la Chișinău drept separatiști. În opinia sa, din punct de vedere politic însă această poziție este greșită. Potrivit lui Muravschi, este eronat să se creadă că astfel de conflicte, precum cel transnistrean, pot fi soluționate fără contacte și fără negocieri directe între înalții oficiali.

El mai consideră că reticența Chișinăului de a purta negocieri cu Tiraspolul la nivelul înalților oficiali este legată de declarațiile reprezentanților Uniunii Europene, potrivit cărora nesoluționarea conflictului transnistrean nu va constitui o problemă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și că, chiar dacă reunificarea țării nu va avea loc, Republica Moldova oricum va fi acceptată în Uniunea Europeană. Potrivit lui Muravschi, acest lucru a reprezentat un semnal foarte serios pentru conducerea țării și, în primul rînd, pentru președinta Maia Sandu, deoarece actuala guvernare consideră aderarea la Uniunea Europeană drept principalul obiectiv.

Alexandr Muravschi a mai spus că actuala conducere a Republicii Moldova speră că războiul din Ucraina va contribui, în cele din urmă, la soluționarea conflictului transnistrean, deoarece regiunea din stânga Nistrului se află într-o situație dificilă, fiind izolată și prinsă în centrul conflictului, în timp ce situația sa energetică este complicată, iar iarna se anunță a fi foarte grea.

Realitate: Principalul impediment în reglementarea diferendului transnistrean este prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului

NARAȚIUNI FALSE: 1. Soluționarea conflictului transnistrean nu poate avea loc fără negocieri directe între președinta Maia Sandu și Vadim Krasnoselski; 2. Guvernarea consideră că nu mai este necesară soluționarea problemei transnistrene, deoarece a primit asigurări că poate adera la UE și fără regiunea din stânga Nistrului; 3.Locuitorii din regiunea transnistreană nu și-ar dori reintegrarea, deoarece pe malul drept al Nistrului este haos și sunt probleme economice.                                                                                                        

OBIECTIVUL URMĂRIT: Propaganda rusă încearcă să distragă atenția de la principalul obstacol în calea reintegării: refuzul Moscovei de a-ș retrage trupele staționate ilegal în stânga Nistrului. Ea dă vina pe Chișinău pentru nesoluționarea conflictului transnistean și încearcă să spele imaginea Rusiei, care, de fapt, l-a și declanșat și a avut un rol-cheie în apariția regiunii separatiste. 

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Alexandr Muravschi promovează narațiunile false ale Tiraspolului privind necesitatea unei întrevederi între președinta Maia Sandu și liderul separatist, Vadim Krasnoselski, de care ar depinde identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean. Or, președinta Maia Sandu a subliniat anterior că există canale oficiale prin intermediul cărora au loc discuții cu reprezentanții Tiraspolului despre situația din regiune, iar principaul obstacol în calea rezolvării problemei transnistrene este prezența ilegală a trupelor ruse în regiune.

O altă narațiune falsă a lui Alexandr Muravschi se referă la ideea că Chișinăul ar fi renunțat la reglementarea conflictului transnistrean după ce liderii de la Bruxelles au declarat că Republica Moldova ar putea adera la UE și fără rezolvarea crizei transnistre. În realitate, oficialii europeni spun că problema transnistreană ar putea să nu fie un impediment în integrarea țării noastre cu blocul comunitar, invocând exemplul Ciprului, însă Chișinăul nu renunță la regiunea transnistreană și pledează pentru ca reintegrarea țării care ar putea fi finalizată după aderarea la UE.

Și afirmațiile conform cărora locuitorii de pa malul stâng al Nistrului nu ar fi interesați de reintegrare din cauza problemelor economice și haosului de pe malul drept al Nistrului este contrazisă de cifre. „Situația pe malul drept este mult mai bună. (...) Pe malul stâng situația este una complexă: locuri de muncă tot mai puține și prost plătite, este o situație care favorizează această migrație internă. (...) Avem peste 25.000 de cetățeni care vin în fiecare zi la Chișinău sau în alte localități pentru muncă, pentru tratament, la studii. Este un proces care ne apropie foarte mult”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.

Și un sondaj realizat în acest an arată că sprijinul pentru reintegrare în stânga Nistrului a crescut în ultimii doi ani de la 8 la 53 la sută.

CONTEXT: Chișinăul pledează pentru o reintegrare graduală a regiunii transnistrene, prin instrumente economice, fiscale, educaționale și sociale. Autoritățile moldovene întreprind măsuri pentru ca reglementările aplicate pe malul drept al Nistrului să fie existinse și în regiunea transnistreană. Un pas în acest sens a fost făcut, începând cu 1 septembrie, când au fost introduse TVA și și accize pentru anumite categorii de mărfuri, pe care le achită acum și companiile din stânga Nistrului. Până în prezent, doar agenții economici de pe malul drept erau obligați să plătească aceste taxe. Banii acumulați vor ajunge într-un fond de convergență, iar, ulterior, vor fi investiți în proiecte sociale și de infrastructură în beneficiul locuitorilor din stânga Nistrului.

Timp citire: 5 min