Donald Trump îl invită să se ocupe întâi de soluţionarea războiului din Ucraina.
La rândul său, Rusia acuză Ucraina că a amânat schimbul de prizonieri și a soldaților uciși, ce trebuia să aibă loc în acest sfârșit de săptămână.
SUA şi China se acuză reciproc că pun în pericol armistițiul comercial negociat luna trecută la Geneva.
Moscova pune sub semnul întrebării rostul negocierilor de pace şi acuză Kievul de terorism.
Moscova a cerut retragerea trupelor ucrainene din teritoriile controlate parţial de Rusia, în schimbul armistițiului.
În acelaşi timp, preşedintele american îşi doreşte o convorbire şi cu omologul chinez Xi Jinping.
Astăzi, la Istanbul, are loc a doua rundă de tratative directe între delegațiile Ucrainei și Rusiei.
Acesta ar fi cel mai mare schimb de prizonieri de război de la începutul conflictului, în februarie 2022.
Rusia ameninţă cu noi anexări de teritorii ucrainene.
Anterior, președintele american l-a sunat pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Teheranul invită și țările europene la negocieri, fiind gata „să deschidă un nou capitol” cu acestea.
Ulterior, liderul de la Casa Albă va discuta şi cu Volodimir Zelenski şi „mai mulți lideri ai NATO".
Negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul nu au dus la un acord pentru încetarea focului.
Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc tot la Istanbul în martie-aprilie 2022.
Emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Keith Kellogg, vor fi mâine la Istanbul pentru potențiale negocieri ruso-ucrainene.
Preşedintele ucrainean cere Rusiei, începând de astăzi, un armistițiu de 30 de zile.
Cele două state au negociat direct acordul, deși președintele SUA Donald Trump spune că a existat o „mediere americană”.
Acestea ar putea avea loc la Istanbul, pe 15 mai.
Întâlnirea va fi primul contact la nivel înalt de la începutul conflictului comercial între cele două puteri economice.
Există tentative ale anumitor actori de a împinge Chișinăul spre soluționarea problemei transnistrene prin forță, susține ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov.
Serghei Lavrov neagă bombardamentele rusești asupra țintelor civile ucrainene.
Liderul american îi reproșează lui Zelenski refuzul de a recunoaşte ocuparea Crimeei de către Rusia.
Rusia ar face această concesie dacă SUA îi recunoaște suveranitatea asupra Crimeei și interzice aderarea Ucrainei la NATO.
Moscova anunţă că e deschisă la inițiative de pace.
Chișinăul blochează negocierile în formatul 5+2 privind reglementarea transnistreană, potrivit presei de la Tiraspol.
Acuzații ale Tiraspolului la adresa Chișinăului privind nedorința de a avansa în procesul de negocieri pe problema transnistreană; manifestații de amploare pe timp de criză, dedicate „eliberării Transnistriei” și încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce oamenii îngheață în apartamente, precum și „ajutorul pascal” de 200 de ruble din partea companiei Șerif pentru care pensionarii au format cozi, au fost printre cele mai reflectate subiecte în presa de la Tiraspol în ultima săptămână.
Serghei Lavrov a lăudat înțelegerea și abordarea lui Trump față de conflict.
Statele Unite urmăresc să obțină, astfel, accesul privilegiat la bogăţiile subterane ale Ucrainei.
Diplomaţi din cele două ţări vor negocia normalizarea activității misiunilor diplomatice.
În vreme ce în cercurile diplomatice se poartă discuții despre o potențială încetare a focului în Ucraina și se aud zvonuri privind reducerea sancțiunilor, mass-media și cercurile politice din Rusia freamătă de speculații: ar putea mărcile occidentale să revină în curând pe piața rusă? Pentru o societate care s-a obișnuit cu consumul global, doar gândul acestei posibilități a stârnit un amestec de nostalgie, speranță și confuzie geopolitică. Dar este revenirea mărcilor occidentale o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?
UE și alte state caută să negocieze acorduri comerciale care să elimine taxele impuse de Trump.
Confirmată de Kremlin, întâlnirea are ca scop normalizarea relațiilor dintre cele două superputeri.