UE acceptă Ucraina și Republica Moldova din motive geopolitice, nu pentru că cele două state îndeplinesc criteriile de aderare, potrivit presei pro-Kremlin care o citează pe Maria Zaharova.
„Nu vreau în UE, deoarece în locul rândurilor vii la policlinică au început să se facă programări online” - așa spune o femeie, într-un pretins vox realizat de un canal de telegram din Transnistria, care încearcă să demonstreze că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Lansarea negocierilor de aderare la 15 iunie a.c. a readus în spațiul public o serie de narațiuni false despre UE și tentative de a prezenta procesul de integrare drept lung, anevoios și fără final, iar aderarea în sine ca un rezultat fără beneficii.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
După mai bine de doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova este pe punctul de a intra într-o nouă fază a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul UE urmează să decidă săptămâna viitoare deschiderea primului cluster de negocieri, dar deznodământul depinde încă de un acord între Budapesta și Kiev. În timp ce Bruxellesul salută progresele Chișinăului, miza următoarelor luni va fi capacitatea autorităților moldovenești de a accelera reformele și de a obține o evaluare bazată pe propriile merite, separat de Ucraina, într-un context european și regional marcat de numeroase incertitudini. Acesta este subiectul pe care îl vom analiza în sinteza Veridica pentru această săptămână.
Uniunea Europeană pregătește pentru 15 iunie deschiderea oficială a primului cluster de negocieri, în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei.
Retragerea trupelor rusești din Transnistria a ajuns subiect global, în discursurile de nivel înalt ale Uniunii Europene. Pare a fi în primul rând meritul Moldovei, dar aceasta și-a găsit un aliat prețios în întreaga poveste: pe Vladimir Vladimirovici Putin.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
Occidentul admite că Zelenski pierde controlul asupra Ucrainei, iar puterea de la Kiev va ajunge în mâinile politicienilor dispuși să negocieze cu Rusia, potrivit presei pro-Kremlin.
Presa de la Tiraspol scrie, în ultimele două săptămâni, că autoritățile de la Chișinău ar fi înscenat poluarea râului Nistru, iar revenirea la tricolor pe uniformele militarilor moldoveni din Zona de Securitate ar încălca un protocol din 1993. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, este acuzat că ar fi făcut declarații xenofobe. Ceea ce nu a apărut însă în mass-media afiliată regimului de la Tiraspol este cum actualul lider separatist, Vadim Krasnoselski, se asigură că nu va fi pedepsit pentru încălcările comise după ce nu va mai fi „președinte” și cum sunt vândute propritățile fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk.
Acestea ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
Statele Unite au anunţat şi restabilirea relaţiilor diplomatice cu Venezuela.
Presa americană relatase anterior despre deschiderea administraţiei Trump către discuţii cu liderii de la Teheran.
Aceasta urmează să aibă loc la începutul lunii martie în Emiratele Arabe Unite.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a făcut declarații surprinzător de curajoase la Tiraspol. Vizita delegației autorităților constituționale în capitala regiunii secesioniste a fost precedată de un decret al președintei Maia Sandu prin care a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova la nouă pretinși oficiali ai administrației separatiste. În timp ce la Tiraspol avea loc întrevederea dintre negociatorii politici ai Chișinăului și regiunii separatiste, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevede anularea scutirilor fiscale acordate unei serii de atgenți economici de pe malul stâng al Nistrului încă din perioada guvernării comuniste.
Discuțiile se concentrează pe programul nuclear iranian, SUA urmărind să împiedice Teheranul să dezvolte arme nucleare.
Washingtonul presează Teheranul să încheie un acord vizând în special limitarea programului său nuclear.
Omanul intermediază, în prezent, negocierile între Washington și Teheran menite să evite un nou conflict.
Autoritățile de la Chișinău nu întreprind nicio acțiune pentru a soluționa conflictul transnistrean și vor să reintegreze Republica Moldova prin sancțiuni și strangulare economică a regiunii, susține așa-zisul ministrul de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.
Acestea urmează a avea loc pe 6 februarie în Turcia.
Deși știrile despre consecințele condițiilor meteorologice dificile au dominat spațiul informațional din stânga Nistrului, au exista și alte evenimente care au fost reflectate de toate sursele din regiune. Este vorba de vizitele Delegațiilor SUA și UE, indicațiile lui Krasnoselski pentru „apărarea securității statului” și avariile în sectorul energetic.
Acestea vor începe miercuri, 4 februarie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite.
În prezent, rușii controlează aproape 80% din Donețk și practic tot Luganskul.
Discuţiile vor continua la Forumul Economic Mondial de la Davos, care începe astăzi.
Volodimir Zelenski a declarat că este posibil ca un acord să fie semnat în cadrul FEM, la Davos.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Danemarca anunță crearea unui grup de lucru cu SUA, cu care rămân dezacorduri, după întâlnirea de la Washington.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva regimului de la Teheran.
Republica Moldova nu va fi subiect de negociere în absența sa în discuțiile internaționale privind războiul din Ucraina, a declarat ministrul de Externe Mihai Popșoi.
Trei mari probleme rămân încă nerezolvate: cedările teritoriale pretinse de Rusia, garanțiile de securitate pentru Ucraina și operarea centralei nucleare de la Zaporojie.
UE instrumentalizează războiul din Ucraina pentru a se autoafirma geopolitic, a submina pacea și a conspira împotriva Statelor Unite, potrivit presei pro-Kremlin.
Emisarul american Steve Witkoff anunţă întâlniri "productive" şi cu trimisul special al Rusiei, Kirill Dmitriev.
Ieri, după cinci ore de discuții, au fost făcute „multe progrese”.