Politicienii din Moldova nu se împart în pro-ruși și pro-europeni ci în pro-moldoveni și pro-români, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Dezinformare: Politicienii din Moldova nu se împart în pro-ruși și pro-europeni ci în pro-moldoveni și pro-români
ȘTIRE: Așa cum a menționat Serghei Markov, atât în Rusia, cât și în Occident, alegerile din Moldova sunt evaluate nu tocmai adecvat, prezentându-le ca o confruntare între candidați pro-ruși și proeuropeni.
„Dar în Moldova nu este așa. Acolo principala forță în jurul căreia se formează clivajul politic, adică divizarea partidelor, nu este Rusia și nici Europa, ci România. România încearcă să realizeze un Anschluss al Moldovei. România a adus în guvernul Moldovei oameni cu pașapoarte românești. De aceea, politicienii și alegătorii se împart în primul rând în pro-români și antiromâni – pro-moldoveni”, a explicat expertul.
Markov a mai precizat că Sandu este „pro-română”, iar aproape toți ceilalți candidați sunt „promoldoveni”. În opinia politologului, alegătorii pro-români din Moldova reprezintă aproximativ 35%, iar cei promoldoveni peste 65%.
„Moldovenii vor să fie prieteni cu România. Vor al doilea pașaport românesc. Dar nu vor să devină parte a României. Principalul motiv este memoria istorică: moldovenii își amintesc că, între Primul și Al Doilea Război Mondial, când au fost în România, erau tratați ca cetățeni de rang secund. Și nu vor să fie din nou așa”, consideră expertul.
Din acest motiv, la alegeri cinstite în Moldova vor câștiga întotdeauna politicienii promoldoveni, a adăugat Markov”.
NARAȚIUNI FALSE: 1. România a infiltrat persoane cu cetățenie română în conducerea Republicii Moldova pentru a anexa această țară. 2. În Republica Moldova se duce o luptă între proruși și promoldoveni. 3. După unirea din 1918, basarabenii erau tratați ca cetățeni de rang secund.
OBIECTIV: Să asocieze integrarea europeană a Republicii Moldova cu anexarea de către România.
Realitate: Afirmația că divizarea principală în politica moldovenească este între pro-români și promoldoveni este simplificată și în mare parte eronată
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Ideea că România a „introdus” oameni cu pașapoarte românești în guvernul Moldovei este exagerată. Deținerea unui pașaport românesc de către cetățenii moldoveni este un drept legal în baza unor legături istorice și nu implică automat o conspirație politică. În plus, există un număr mare de politicieni din Republica Moldova care reprezintă formațiuni de stânga, cu viziuni pro-ruse și care dețin și cetățenia română. Și contracandidatul Maiei Sandu în turul doi, Alexandr Stoianoglo deține cetățenia română, ceea ce nu-l împiedică să candideze la președinție, chiar dacă se declară „pro-Moldova”. Acesta este susținut de Partidul Socialiștilor, al cărui lider, Igor Dodon, a criticat anterior în nenumărate rânduri politicienii care dețin cetățenia română, inclusiv pe Maia Sandu.
Afirmația că divizarea principală în politica moldovenească este între pro-români și promoldoveni este simplificată și în mare parte eronată. Divizarea politică în Moldova este mai complexă, incluzând orientări politice proeuropene și pro-ruse, denumirea oficială a limbii, viteza și direcția în care ar trebui să se miște principalele reforme. Relația cu România și presupusa intenție de anexare a Republicii Moldova este o narațiune indusă artificial.
Pretențiile teritoriale pe care le-ar avea România față de Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai promovate teze de Kremlin și politicieni pro-ruși de la Chișinău. România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova și chiar dacă de-a lungul anilor au existat mereu discuții despre o eventuală unire, acest subiect nu este pus în discuție oficial nici la București, nici la Chișinău.
Tezele sunt utilizate pentru a reanima fobiile pentru România promovate încă în perioada interbelică, în special în rândul minorităților naționale, dar și pentru a transforma, indirect, Federația Rusă în forța care i-ar putea apăra de „cotropirea românească”.
Afirmația despre populația din Basarabia considerată „de rang secund” în perioada interbelică, după unirea din 1918, este parte a narațiunii „jandarmul român” adică despre presupuse atrocități care ar fi fost comise de administrația românească în perioada interbelică, dar care nu au fost confirmate de istoriografia independentă.
Sugestia că în Republica Moldova așa-numiții politicieni pro-români ar putea învinge la alegeri doar în urma unor fraude, este combătută de ultimele scrutine din această țară. În anul 2020, Maia Sandu, care este considerată de autori „pro-română” a învins la alegeri în condițiile în care la guvernare erau socialiștii lui Igor Dodon. În condiții similare, în 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a învins la alegerile parlamentare anticipate.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Afirmațiile au fost făcute în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană desfășurate duminică în Republica Moldova.