Propunerea Chișinăului de a trece școlile „moldovenești” din stânga Nistrului la predarea în limba română a scos la iveală din nou clivajul identitar dintre cele două maluri ale Nistrului. În timp ce autoritățile constituționale insistă asupra dreptului la educație în limba maternă, Tiraspolul invocă existența unui „popor transnistrean”, parte a „lumii ruse”.
Bucureștiul controlează cele mai importante domenii, inclusiv cel al securității, și își intensifică activitatea militară în Republica Moldova, iar cetățenii moldoveni sunt supuși unui proces dur de românizare, susține propaganda rusă.
Toată lumea a observat diferența dintre mesajul personal al Maiei Sandu, transmis cu ocazia morții lui Ilie Ilașcu, și mesajul semnat de ea ca președintă a Republicii Moldova?
Liderul și deputatul comunist Vladimir Voronin a amuzat toată lumea, atunci când, la întrebarea unei jurnaliste, și-a scos afară limba. Era un fel de a răspunde că nu poate răspunde.
Prin oamenii ca Victoria Furtună, Moscova pune în scenă de mai multe luni o operațiune de învrăjbire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu o extensie suplimentară de iritabilitate a vecinilor din jurul României și Republicii Moldova, în special a Ucrainei.
Niciodată nu știi când visul îți zboară pe neprins de veste și se topește în realitate, intelectual grăind. Niciodată n-am crezut nici eu că voi fi martor la așa pățanie. Așa minunăție nu s-o mai întâmplat în istoria mea de cetățean, mai ales după ce nimicitorul globalism, cum ar zice filozoful, s-o apucat să ne dărâme din ceafă până-n talpă, fără remușcare.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Nikita Salogor, a semnat în iunie 1946 un act de suicid pentru cariera sa politică - el a vrut județele Hotin, Ismail și Akkerman în componența RSS Moldovenești. Demersul său a fost reluat, cel puțin spus naiv, în 1958, în timpul mandatului lui Nikita Hrușciov în fruntea URSS, de către ministrul Culturii al RSSM, Artiom Lazarev, pentru care a plătit și el, probabil, cu mazilire din executivul sovietic moldovenesc. Ultima încercare de a cere de la Moscova cele trei județe a fost făcută în 1985, cu implicarea a trei comuniști sovietici moldoveni. Ridicolul acestei situații este că principalii actori ai acestei mișcări – din 1946, 1958 și 1985 – au moșit la 2 august 1940 RSSM în hotarele cu care ei înșiși nu au fost de acord.
Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?
Politicienii din Moldova nu se împart în pro-ruși și pro-europeni ci în pro-moldoveni și pro-români, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.