Liderii europeni invocă amenințarea rusă ca pretext pentru a construi o armată europeană menită să-i reprime pe cei care vor să părăsească UE, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Liderul partidului francez de dreapta „Patrioții”, Florian Philippot, și-a exprimat opinia potrivit căreia planul Comisiei Europene de a crea o armată europeană permanentă, sub pretextul apărării împotriva unei presupuse amenințări rusești, este extrem de periculos și poate avea consecințe grave.
Politicianul a subliniat că, în opinia sa, Comisia Europeană încearcă să justifice absolut orice decizie prin invocarea unei amenințări din partea Rusiei, care în realitate nu ar exista. De asemenea, Philippot consideră că, dacă o asemenea armată va fi creată, aceasta va fi folosită pentru „a reprima pe cei care doresc să părăsească UE”.
Uniunea Europeană dorește să-și asigure independența militară și să creeze o armată de până la 100.000 de militari. Subiectul a devenit actual inclusiv după ce Statele Unite și-au exprimat dorința de a obține Groenlanda.
NARAȚIUNI: 1. Amenințarea rusă este doar un pretext pentru centralizarea puterii la Bruxelles; 2. O viitoare armată UE va fi folosită împotriva statelor sau cetățenilor care vor să părăsească Uniunea; 3. Primejdia rusească pentru Europa este o invenție.
OBIECTIVE: Delegitimarea politicilor europene de securitate; alimentarea euroscepticismului; minimizarea rolului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în destabilizarea securității europene.
Realitate: Crearea unor forțe armate europene este ipotetică și vizează întărirea apărării statelor membre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Titlul apărut în presa rusă induce ideea unei reacții oficiale a Franței față de un presupus plan al UE împotriva Rusiei, însă afirmațiile citate provin exclusiv de la Florian Philippot, un politician eurosceptic. Presa guvernamentală rusă transformă declarațiile unui politician marginal într-un pretins curent de opinie dominant la Paris. În realitate, Florian Philippot este un actor politic periferic, asociat cu extrema dreaptă franceză și cunoscut ca apropiat de pozițiile promovate de Marine Le Pen, descrisă frecvent ca favorabilă regimului de la Kremlin. Philippot a fost vicepreședinte al Frontul Național și coordonator al campaniilor electorale ale acesteia, dar nu mai reprezintă de ani buni o voce relevantă în politica franceză. În prezent, el conduce partidul naționalist „Patrioții”, o formațiune cu impact redus în societatea franceză.
Așadar, nu există declarații ale guvernului de la Paris, ale președintelui Franței sau ale altor instituții oficiale care să indice că „Franța este șocată” de inițiativele discutate la nivel european. Nu există vreun plan adoptat de UE pentru crearea unei armate permanente de 100.000 de militari. Comisarul european pentru Apărare a afirmat că UE ar trebui „să ia în calcul” pe termen lung o astfel de opțiune, în contextul schimbărilor majore de securitate din Europa. Declarația are caracter exploratoriu și ține de o dezbatere strategică, nu de o decizie instituțională sau de un program aflat în implementare.
Discuțiile despre consolidarea apărării europene sunt generate de temerile privind extinderea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de necesitatea ca UE să fie mai bine pregătită pentru apărarea statelor membre. Documentele oficiale ale Uniunii vizează cooperarea, interoperabilitatea și capacitățile de reacție rapidă, nu crearea unei armate supranaționale aflate sub controlul Comisiei Europene. UE nu are propria armată, iar apărarea este prerogativă statelor membre.
Afirmația potrivit căreia o eventuală forță europeană ar fi destinată reprimării statelor sau cetățenilor care ar dori să părăsească UE este speculativă și nu este susținută de niciun document, declarație oficială sau mecanism juridic existent. Politicile UE în domeniul apărării sunt concepute ca răspuns la amenințări externe și în complementaritate cu NATO, nu ca instrumente de coerciție internă. UE și statele membre discută de ani de zile despre consolidarea cooperării militare ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Aceste discuții variază de la îmbunătățirea mobilității militare la propuneri de forțe comune de reacție rapidă și cooperare în materie de achiziții și industrie de apărare.
Amenințarea reprezentată de Rusia nu este una „inventată” pentru a justifica decizii politice, ci este demonstrată de fapte concrete și verificabile. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucraina este însoțit de atacuri aeriene și cu drone asupra infrastructurii civile și energetice, de încălcări repetate ale spațiului aerian inclusiv a statelor UE și de operațiuni de dezinformare sistematică menite să divizeze societățile europene.
Consolidarea capacităților militare ale unor state europene și cooperarea cu NATO au loc exclusiv în contextul creat de invazia rusă (din anii 2014 și 2022) și de deteriorarea mediului de securitate regional. Sunt măsuri de precauție, nu parte a unui plan ofensiv. Anexarea Crimeii în 2014, sprijinul militar și financiar acordat separatiștilor din Donbas și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, alături de amenințările nucleare repetate, exercițiile militare demonstrative la frontierele NATO, utilizarea șantajului energetic și a operațiunilor hibride împotriva statelor occidentale, demonstrează că deteriorarea securității regionale este consecința directă a politicii expansioniste a Moscovei, nu a unor presupuse planuri agresive ale UE.
CONTEXT: La sfârșitul anului 2025, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că UE sabotează pacea din Ucraina și se pregătește pentru un război împotriva Rusiei, forțând Moscova să răspundă devastator în cazul unui atac. Cercurile aflate la putere în majoritatea țărilor europene amplifică discursul despre „amenințarea rusă” și alimentează în societate sentimente rusofobe și militariste, potrivit lui Lavrov.
Pe de altă parte, Florian Philippot a fost deseori citat de presa de la Moscova pentru a ilustra narațiuni false despre natura războiului din Ucraina și a convinge opinia publică din Rusia de necesitatea continuării războiului. În ianuarie 2023 Florian Philippot a declarat că președintele Ucrainei Volodimir Zelenski vrea război nuclear mondial. El l-a criticat pe președintele Franței Emmanuel Macron că s-ar fi îndrăgostit de Zelenski și îl că sprijină necondiționat. În septembrie 2025 Philippot a numit solicitările Ucrainei drept „o nebunie” și a spus că va fi oprit sprijinul Franței, pentru că UE sacrifică bunăstarea populației pentru continuarea războiului anti-rus.
Verifică sursele:
