PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Rusia ar putea recurge la un scenariu militar în Ucraina, dar preferă diplomația

PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Rusia ar putea recurge la un scenariu militar în Ucraina, dar preferă diplomația
© facebook   |   Primul adjunct al reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski

De trei ani, Moscova preferă diplomația și dialogul în conflictul din Ucraina, dar nu exclude o intervenție militară, potrivit propagandei pro-Kremlin.

Propagandă: Rusia nu exclude scenariul militar în Ucraina, dar declară că pacea și diplomația rămân prioritare

ȘTIRE: Primul adjunct al reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a declarat că Moscova este pregătită pentru un scenariu militar de rezolvare a conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, Federația Rusă preferă să rezolve criza prin mijloace diplomatice. „Există, desigur, și un scenariu militar și noi suntem pregătiți să-l punem în aplicare. Dar preferăm pacea și diplomația, așa cum am declarat consecvent în toți acești trei ani, la fiecare discurs pe care l-am susținut în această sală”, a subliniat el în timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate ONU. Polianski a adăugat, de asemenea, că datorită eforturilor președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, și ale omologului său american, Donald Trump, a apărut o șansă reală ca soluția să fie exclusiv diplomatică.

NARAȚIUNE: Timp de trei ani Rusia mizează pe diplomație în conflictul din Ucraina, dar ar putea recurge oricând la război

OBIECTIVE URMĂRITE: Justificarea agresiunii militare ruse, prezentarea Rusiei drept parte doritoare de pace, minimalizarea caracterului militar și criminal al invaziei.

Realitate: Rusia a atacat Ucraina în 2014 și a declanșat o invazie la scară largă în 2022

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Invazia militară a Rusiei din 24 februarie 2022 reprezintă cea mai clară dovadă a lipsei totale de intenție diplomatică. În plus, Rusia a anexat Crimeea în 2014 și a sprijinit militar mișcările separatiste din Donbas. Prin atacarea sistematică a infrastructurii civile, bombardarea orașelor ucrainene, ocuparea unor teritorii și comiterea unor crime de război documentate, Rusia a demonstrat că strategia sa nu urmărește niciun dialog constructiv, ci distrugerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Toate încercările de negocieri au fost fie ignorate, fie folosite tactic de către Rusia pentru a câștiga timp și a-și reorganiza forțele militare. Au fost documentate cazuri de relocare forțată a copiilor ucraineni în zonele aflate sub controlul Moscovei, ceea ce constituie o crimă de război. Conflictul a dus la strămutarea internă a aproximativ 8 milioane de ucraineni și la exodul a peste 8,2 milioane de persoane. Daunele economice și sociale sunt devastatoare. Infrastructura Ucrainei a suferit distrugeri masive, iar milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. De asemenea, invazia a provocat daune de 71 miliarde de dolari mediului înconjurător. Acestea sunt costurile dialogului și diplomației, promovate de Rusia timp de trei ani.

Declarațiile privind preferința pentru diplomație sunt false și contravin în totalitate acțiunilor concrete ale Rusiei. Ocuparea și anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene, precum și continuarea agresiunii militare timp de trei ani demonstrează o strategie deliberată de expansiune pe cale militară. Speech-urile diplomatice ale reprezentanților ruși sunt o mască care ascunde intențiile militare agresive, menite să arunce în aer securitatea regională.

Adunarea Generală ONU a condamnat în mod repetat acțiunile militare ale Rusiei, cerând în unanimitate retragerea necondiționată a trupelor. Aceste rezoluții reafirmă angajamentul față de integritatea teritorială a Ucrainei și subliniază necesitatea realizării unei păci juste și durabile.

Rusia folosește termenul de „operațiune militară specială” în loc de război, susținând că această operațiune nu este îndreptată împotriva civililor. Prin evitarea cuvântului „război", autoritățile ruse încearcă să minimalizeze gravitatea acțiunilor agresive. Această „operațiune specială” a fost anunțată într-un discurs de către Vladimir Putin în dimineața zilei de 24 februarie 2022. Din punct de vedere juridic, recunoașterea oficială a unui „război" ar însemna aplicarea dreptului internațional umanitar, care prevede o serie de restricții și potențiale urmăriri penale pentru crime de război. O „operațiune militară specială" permite Rusiei să susțină că acțiunile sale sunt limitate și justificate, ocolind astfel responsabilitatea internațională.

În plan intern, termenul este folosit pentru a manipula opinia publică rusă. Prin eufemisme și control mediatic foarte strict, autoritățile prezintă conflictul drept o acțiune militară necesară, menită să „protejeze” populația rusofonă de neonaziști, ascunzând astfel pierderile umane și materiale uriașe. Această strategie de manipulare lingvistică urmărește să mențină un nivel scăzut de rezistență și dezaprobare a războiului în rândul populației.

CONTEXT: Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei care a început în februarie 2014, în ciuda tuturor încercărilor diplomatice internaționale de mediere și rezolvare pașnică a conflictului. În februarie 2022, Rusia a recurs la o invazie la scară largă asupra Ucrainei. Declarațiile lui Polianski reprezintă o continuare a strategiei de dezinformare, menite să prezinte Rusia drept un actor internațional responsabil și pașnic. În aprilie 2022, Polianski a declarat că „nu există război în Ucraina”, susținând că Rusia desfășoară doar o „operațiune militară specială”. Diplomatul rus a mai afirmat că atrocitățile de la Bucea sunt o „înscenare” și că armata rusă nu ar fi putut comite asemenea crime. Dovezile și investigațiile internaționale au confirmat, însă, că masacrul de la Bucea a fost real și că forțele ruse sunt responsabile de aceste crime. Polianski a mai susținut că Rusia a deschis coridoare umanitare la Mariupol, dar că acestea nu sunt folosite de Ucraina. În realitate, Rusia a fost acuzată de blocarea și atacarea coridoarelor umanitare, împiedicând evacuarea civililor în primăvara anului 2022.

Timp citire: 4 min