Președintele ucrainean Volodimir Zelenski confirmă prin acțiunile sale că este nazist, iar Rusia este nevoită să lupte pentru „denazificarea” Ucrainei, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Șeful regimului de la Kiev, Volodimir Zelenski, confirmă prin acțiunile sale apartenența la ideologia nazistă, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a făcut referire la un interviu acordat de fostul reprezentant special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, care a afirmat că președintele rus Vladimir Putin îl consideră pe Zelenski un nazist. „Da. Și unde sunt dovezile contrare?”, a spus Lavrov, adăugând că Zelenski apare frecvent la televizor oferind distincții „luptătorilor organizațiilor teroriste și altor batalioane naziste”, care poartă simboluri ale Germaniei fasciste. Șeful diplomației ruse a subliniat că „eliminarea nazismului și denazificarea reprezintă o condiție indispensabilă pentru reglementarea conflictului din Ucraina”, adăugând că Rusia va continua să urmărească acest obiectiv.
După cum a scris anterior „Parlamentskaia Gazeta”, vicepreședinta Comitetului Dumei de Stat pentru dezvoltarea societății civile, Olga Zanko, a afirmat că Rusia devine „centrul mondial al apărării adevărului istoric și al luptei împotriva nazismului”. Ea a adăugat că, în pofida presiunilor, interdicțiilor și sancțiunilor, „compatrioții din străinătate continuă să spună adevărul despre Victorie, unind oameni de diferite naționalități în jurul memoriei, dreptății și valorilor comune”.
NARAȚIUNI: 1. Zelenski este nazist; 2. Rusia poartă un război legitim pentru „denazificarea” Ucrainei; 3. Rusia apără adevărul istoric și valorile universale, devenind lider mondial în combaterea nazismului .
OBIECTIVE: Justificarea agresiunii militare împotriva Ucrainei; prezentarea Rusiei ca apărătoare a valorilor morale și a memoriei istorice; demonizarea conducerii ucrainene; menținerea mobilizării interne în jurul ideii de „război sfânt” împotriva nazismului.
Realitate: În Ucraina, nazismul este interzis prin lege și nu există nicio dovadăcare să ateste apartenența sau simpatia lui Volodimir Zelenski față de ideologia nazistă
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Declarațiile lui Lavrov reiau una dintre cele mai vechi narațiuni propagandistice, folosite pentru a justifica invazia din 2022, și anume, ideea că Rusia luptă împotriva unui regim nazist. Nu există nicio dovadă că autoritățile de la Kiev ar promova o ideologie nazistă sau că Zelenski ar sprijini grupări extremiste. În realitate, aceste afirmații nu au nicio bază factuală și sunt construite pentru a prezenta agresorul ca apărător al unei cauze morale.
Volodimir Zelenski a fost ales în 2019 în urma unor alegeri libere, confirmate de observatorii OSCE, obținând peste 73,22% din voturi, inclusiv în regiunile cu populație rusofonă. Faptul că președintele Ucrainei are origini evreiești demontează însăși esența acuzațiilor de nazism. Din cauza invaziei rusești, alte alegeri prezidențiale nu pot fi organizate până la încetarea legii marțiale.
Batalioanele ucrainene decorate de Zelenski și invocate de propaganda rusă, cum ar fi „Azov”, sunt integrate oficial în structurile armatei ucrainene și luptă pentru apărarea teritoriului național, nu pentru o cauză ideologică. Legislația ucraineană interzice simbolurile totalitare, inclusiv pe cele naziste, iar partidele de extremă dreaptă au o influență politică marginală. În schimb, Rusia utilizează sistematic acuzația de „nazism” pentru a justifica propriile crime de război, a discredita conducerea ucraineană și a construi o justificare morală pentru agresiune.
Utilizarea termenului de „nazist” de către Moscova este un instrument retoric menit să transfere simbolic imaginea Uniunii Sovietice victorioase în al Doilea Război Mondial asupra Rusiei de azi. Propaganda reînvie mitul „eliberării de fascism”, aplicându-l oricărei forme de opoziție față de politica imperială a Kremlinului. Astfel, termenul devine o etichetă morală, nu o descriere a realității. Invocarea „denazificării” servește drept acoperire semantică pentru acte de violență și distrugere. Moscova înlocuiește realitatea – agresiunea militară și crimele comise în Ucraina – cu un discurs despre „eliberare” și „dreptate istorică”.
La nivel social, Ucraina este un stat multietnic și multiconfesional. În armata ucraineană luptă persoane de diverse origini — ucraineni, ruși, evrei, tătari, români, polonezi — unite nu prin ideologie, ci prin apărarea teritoriului național. Într-un asemenea context, acuzația de „nazism” este absurdă. Cazurile izolate de utilizare a unor simboluri istorice au fost exagerate de propaganda rusă, care selectează imagini scoase din context pentru a crea impresia unei continuități naziste.
Pretinsa misiune de „denazificare” a Rusiei reflectă o proiecție inversă: Kremlinul atribuie Ucrainei propriile sale trăsături autoritare. Regimul de la Moscova glorifică violența, reprimă opoziția internă și promovează un naționalism militant sub pretextul „protejării lumii ruse”. Astfel, Rusia se prezintă ca eliberator moral, dar acționează ca stat agresor, distrugând orașe, ucigând civili și ocupând teritorii străine.
În plus, afirmațiile lui Lavrov sunt nefondate logic: Kurt Volker a redat doar opinia lui Vladimir Putin despre Zelenski, fără a o susține, dar ministrul rus a prezentat-o ca dovadă. De asemenea, a pretinde că „lipsa dovezilor contrare” confirmă vinovăția înseamnă a nega principiile de bază ale gândirii logice.
CONTEXT: Narațiunea despre „denazificare” a fost lansată oficial de Kremlin înainte de 24 februarie 2022, pentru a justifica agresiunea militară. Ea reia retorica propagandistică sovietică, potrivit căreia Rusia are o „misiune istorică” de a salva Europa de fascism. În plan intern, acest discurs consolidează unitatea socială și sprijinul pentru război, iar în plan extern, încearcă să discrediteze Ucraina și să erodeze sprijinul occidental. Discursul despre „denazificare” a fost utilizat și în alte intervenții ale oficialilor ruși, inclusiv în mesajele președintelui Vladimir Putin.
În același interviu, Serghei Lavrov a subliniat că Occidentul uită lecțiile procesului de la Nürnberg. „Din păcate, în prezent — inclusiv, sau poate chiar începând cu Germania — simțim că aceste acte de pocăință valorează foarte puțin”, a declarat ministrul rus de Externe, făcând referire la afirmațiile cancelarului german Friedrich Merz privind dorința sa de a face din Germania principala putere militară a Europei.
Verifică sursele:
