UPDATE 27 IANUARIE: Lukaşenko a obţinut 86,8% din totalul voturilor la alegerile prezidențiale de ieri, potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală Centrală din Belarus. „Puteți felicita Republica Belarus, am ales un președinte”, a declarat șeful Comisiei, Igor Karpenko, într-o conferință de presă desfășurată în această dimineață. Comisia electorală a mai anunţat că prezenţa la vot a fost de 81,5% la aceste alegeri, în care 6,9 milioane de persoane aveau drept de vot. Aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Lukașenko conduce Belarus din 1994.
Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au afirmat, în perioada premergătoare alegerilor, că scrutinul nu poate fi liber şi corect, deoarece mass-media independentă este interzisă în Belarus şi toate figurile importante ale opoziţiei au fost întemniţate sau forţate să fugă în străinătate.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. Este o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”, a postat ministrul german de externe Annalena Baerbock pe X. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, și-a exprimat ironic surprinderea că „doar” 87,6% din electorat pare să-l fi susținut pe Lukașenko. - „Vor încăpea restul în închisori?” a scris oficialul de la Varșovia pe X.
Anterior, întrebat despre încarcerarea adversarilor săi, Lukașenko a spus că și-au „ales” soarta. „Unii au ales închisoarea, alții au ales „exilul", așa cum spui. Nu am dat afară pe nimeni din țară”, a spus el într-o conferință de presă ieri, care a durat mai mult de patru ore și 20 de minute.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Belaruşii sunt chemaţi astăzi la urme pentru a vota în alegerile prezidenţiale al căror rezultat este cunoscut dinainte. Aleksandr Lukaşenko, care conduce ţara cu de peste 30 de ani, urmează să obţină o nouă victorie în acest scrutin şi al şaptelea mandat consecutiv. Alegerile prezidenţiale belaruse din acest an vor fi doar o formalitate în ceea ce-l priveşte pe principalul aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, căruia i-a pus la dispoziţie teritoriul belarus pentru atacul la scară mare asupra Ucrainei vecine în februarie 2022.
Belarus, micul URSS
În Belarus, economia rămâne larg planificată de stat, o moştenire de la fosta Uniune Sovietică. Ţara se confruntă de mai mulţi ani cu sancţiuni impuse de Occident în urma înăbuşirii vocilor critice cu puterea, iar din 2022 din cauza susţinerii logistice furnizate Rusiei care a invadat Ucraina. Belaruşii nu mai au acces la multe produse europene, legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul este nevoit să conteze pe Moscova să-şi susţină economia.
Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.
UE contestă legitimitatea lui Lukaşenko
Uniunea Europeană consideră că Aleksandr Lukaşenko nu are nici o "legitimitate democratică” după alegerile ”nici libere, nici democratice” din 2020 şi din cauza unor încălcări ”persistente” ale drepturilor omului. Franţa a apreciat, ieri, că scrutinul de astăzi ”nu va fi conform standardelor democratice”. Parisul ”va urmări cu atenţie desfăşurarea alegerilor prezidenţiale care au loc la 26 ianuarie”, anunţă într-un comunicat Ministerul francez de Externe.
