Frontiera a fost închisă ca răspuns la exercițiile militare comune dintre Rusia și Belarus.
Doi cetățeni belaruși au fost reținuți în legătură cu incidentul.
La manevrele de astăzi au fost prezenți și reprezentanți ai altor două state membre NATO, Turcia și Ungaria.
Guvernul de la Varșovia a luat decizia din „motive de securitate națională”.
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
E acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către poliția politică a regimului autoritar din Belarus.
Decizia survine la o zi după ce un fost oficial moldovean a fost acuzat că a transmis informații secrete agenților KGB din Belarus.
După represiunea brutală din 2020 și intensificarea constantă a acțiunilor represive, organizațiile ruse au început să-și extindă influența și să se implice mai activ în domeniul activităților pentru copii și tineri.
Investigația a fost realizată în cooperare cu serviciile de informaţii partenere din Cehia, Polonia şi Ungaria.
Acesta ar deținut un document secret ce descrie exerciţiile militare Zapad-25.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real, scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului, instrumentele de presiune la îndemâna Kremlinului și implicațiile pentru strategiile NATO și UE - de la incidente la frontieră și atacuri cu drone până la migrație și presiune cibernetică
Preşedintele Nicuşor Dan anunţă că ţara va putea găzdui un hub european de securitate.
Vrea să transmită sprijinul Uniunii pentru statele membre care se confruntă cu provocări fiindcă sunt, geografic, aproape de Rusia sau cu Belarus.
Liderul belarus a negat că fiul său Nikolai ar fi pregătit să preia funcția de președinte.
El adăugă că speră la „restaurarea unei dinamici pozitive a contactelor interstatale și la implementarea unor proiecte de cooperare reciproc avantajoase”.
Potrivit președinției de la Minsk, oamenii, „opt femei și opt bărbați”, „s-au pocăit cu toții”.
La 22 mai, Lukașenko le-a ordonat funcționarilor săi să fie atenți la ce spun oamenii pe rețelele sociale : „Voi sunteți imaginea mea pe teren. Toate greșelile voastre se reflectă asupra președintelui”, a spus Lukașenko, reacționând la valul de videoclipuri TikTok care denunțau lipsa cartofilor din magazine și piețe.
„Nu am terminat. 1.150 rămân în spatele gratiilor. Toți trebuie eliberați” – afirmă soția lui, Svetlana.
Seminţele de plante furajere produse în Republica Moldova sunt declarate conforme cu cerinţele Uniunii.
Din ce în ce mai multe tipuri de conținut sunt catalogate drept „extremiste” în Belarus, de la unele justificate, de tipul Mein Kampf al lui Hitler, până la melodii rock pe care autoritățile le consideră critice la adresa regimului Lukașenko.
Aleksandr Lukașenko a numit un alt prim-ministru și a schimbat mai mulți membri ai cabinetului.
Lukașenko a obținut al șaptelea mandat prezidențial, cu aproape 87 de procente din numărul de voturi exprimate.
La putere de 30 de ani, Aleksandr Lukaşenko intenţionează să candideze pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din 26 ianuarie.
Conferința este considerată "rivala" estică a Conferinței de Securitate de la München.
Varşovia îşi motivează decizia prin „atacurilor hibride” ale Belarusului.