Cu motto-ul „O Uniune autonomă, deschisă lumii”, preşedinţia cipriotă moşteneşte – spun comentatorii - de la predecesoarea sa, Danemarca, apărarea Europei drept una dintre priorităţile principale.
Nicosia va încerca să accelereze implementarea „Cărţii albe privind apărarea europeană”, publicată de Comisia Europeană în martie, care trasează foaia de parcurs pentru consolidarea capacităţilor şi a cooperării militare pe termen lung.
Pentru guvernul cipriot, acestea trebuie completate de întărirea relaţiilor transatlantice şi a conlucrării dintre Uniunea şi NATO.
Sprijinirea Ucrainei, astfel încât aceasta să se poată apăra împotriva agresiunii ruseşti, va rămâne, de asemenea, o „prioritate absolută” - a promis, recent, preşedintele cipriot, Nikos Christodoulides.
Agenţiile internaţionale de presă amintesc că este pentru a doua oară când Ciprul, insulă mediteraneeană situată la circa 100 de kilometri de coastele asiatice ale Siriei şi Libanului, o naţiune cu puţin peste un milion de locuitori, membră a UE din 2004 şi a zonei euro din 2008, deţine preşedinţia blocului comunitar.
Prima dată, în 2012, Ciprul şi-a asumat această responsabilitate în mijlocul aşa-numitei crize a datoriilor, care a obligat-o să solicite asistenţă financiară de la partenerii săi, pentru a-şi stabiliza sectorul bancar.
