De la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naţionale. Ce e nou?
Puterea de stat în Republica Moldova s-ar afla în mâinile unor reprezentanți ai Alianței Nord-Atlantice (NATO), iar pregătirea alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană ar avea loc sub presiune administrativă.
Republica Moldova a intrat anul trecut într-un ciclu de exerciții electorale – locale, prezidențiale și parlamentare – în urma cărora, anul viitor, ar urma să fie resetată puterea politică la Chișinău. În acest context, alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. trebuie privite ca o etapă pregătitoare pentru parlamentarele ce vor avea loc în 2025.
România ar achiziționa mai multe active strategice în Republica Moldova, încercâd în felul acesta să captureze acest stat. Acțiunile Bucureștiului ar fi sprijinite de puterea de la Chișinău, reprezentată de cetățeni români, și ar eroda Republica Moldova, lipsind-o de suveranitate.
Aproape 3.400 de medici au plecat din sistemul medical în ultimii 25 de ani
După 33 de ani de independență Republica Moldova încă nu a ajuns la gradul de coeziune socială care i-ar permite să funcționeze „ca un tot întreg” pentru a reuși dezvoltarea unui stat democratic și prosper. Cu alte cuvinte, Chișinăul nu a avut coagulat un „proiect de țară” spre care să tindă întreaga societate.
Puzderia de candidați din zona pro-Kremlin și pro-oligarhică ar putea părea la prima vedere un haos și o dezorientare a Moscovei, dar lucrurile nu sunt atât de simple și se mizează pe o țintă pe termen scurt-mediu.
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó, al cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a efectuat vineri, 6 septembrie, o vizită în R. Moldova, la invitația omologului său de la Chișinău, Mihai Popșoi.
Fosta RSSM era cea mai bogată republică din URSS, dar apropierea de Uniunea Europeană a dus-o la sărăcie, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea. Statisticile, inclusiv cele prezentate de presa rusă, contrazic, însă, această afirmație.
Un interviu cu scriitorul Dumitru Crudu despre alegerile din R.Moldova rolul partidelor unionistei, eșecul scriitorilor în politica anilor ‘90, dar și despre șansele reale ale R. Moldova de a adera la UE.
Republica Moldova, de la bun început și pe tot parcursul independenței sale, s-a confruntat, și încă se confruntă, cu numeroase provocări la adresa statului, printre care separatismul teritorial, războiul de pe Nistru, controlul Moscovei asupra deciziilor politice de la Chișinău, dependența energetică față de Federația Rusă, sistemul social-economic precar, instituții ale statului slabe, sistem juridic nefuncțional, elite politice cleptocratice etc. Totuși, factorii-cheie care au afectat buna funcționare a statului Republica Moldova sunt: 1) divizarea societății (clivajul geopolitic) și 2) pendularea între Est și Vest (vectorul extern de dezvoltare).
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie se anunță unele atipice. Asistăm din nou la un spectacol de iluzionism în care personajele sunt atent pregătite pentru a intra în scena. Măștile vor cădea și actorii se vor developa după partitura pregătită de Moscova. Puzderia de candidați din zona pro-Kremlin și pro-oligarhică ar putea părea la prima vedere un haos și o dezorientare a Moscovei, dar lucrurile nu sunt atât de simple și se mizează pe o țintă pe termen scurt-mediu.
