Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
George Simion, favorit în sondaje în România, persona non grata în Moldova, unde e acuzat de legături cu rușii
Republica Moldova contează mult pe o relație bună cu România, dat fiind că este ținta unui război hibrid al Rusiei, despre care președinta Maia Sandu spunea recent că s-a intensificat. Moldova simte și presiunile economice generate de războiul din Ucraina, piața energetică fiind cea mai afectată. De când Republica Moldova și-a proclamt independența, România a sprijinit-o constant, iar contribuțiile și investițiile Bucureștiului au crescut de-a lungul anilor, la fel și legăturile economice bilaterale. România a fost, de cele mai multe ori, primul partener extern la care Republica Moldova a apelat în situații de criză, fie că era vorba de crize energetice, ca în ultimii ani, sau de dezastre naturale ca inundațiile din 2010. În plus, granița cu România este și granița Moldovei cu Uniunea Europeană.
Rezultatul alegerilor ar putea afecta însă relația bilaterală dat fiind că George Simion, candidatul cotat de sondaje cu prima șansă pentru a ajunge în turul doi, are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova. George Simion a fost acuzat de legături cu serviciile de informații rusești de fostul ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, și a pierdut procesul pentru calomnie pe care i l-a intentat acestuia. Mai mult, liderul AUR, care, la începutul carierei sale politice, era cunoscut drept un promotor al unirii dintre România și Republica Moldova, a declarat că nu va sprijini țara vecină în cazul unui atac rusesc.
Acum două săptămâni, același George Simion a declarat că el ar tăia toate fondurile pentru Republica Moldova, deși mizează pe electoratul unionist, care este ceva mai mare decât arată scorurile obținute în alegerile din Republica Moldova de partidele care se declară unioniste. Acestea au devenit irelevante pe scena politică de la Chișinău, dar un sondaj din toamna trecută arată că 36% din basarabeni susțin unirea cu România.
Electoratul basarabean, tot mai interesat de alegerile din România. Partidele pro-europene, preferate în defavoarea suveraniștilor
Anul trecut, pe 1 decembrie, în mijlocul zilei, eram la Ungheni, în fața uneia dintre cele 59 de secții de vot deschise în Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din România, venisem cu un prieten să voteze. Aglomerația era destul de mare, așa că a trebuit să aștepte circa o jumătate de oră până i-a venit rândul. Secția de vot era în clădirea unui liceu din centrul orașului care, așa cum informa un panou amplasat în față sa, fusese renovat prin fonduri europene. Panouri de genul sunt prin multe locuri din Ungheni, un oraș care are un aer mai „occidental” decât altele din țară.
Aproximativ un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni ai României și pot vota în acest weekend pentru alegerea viitorului președinte. Doar o fracțiune din basarabenii cu cetățenie română votează în Moldova, dar tot vorbim de zeci de mii de alegători, ale căror voturi ar putea chiar decide câștigătorul în cazul unui rezultat strâns. Prezența la urne de la precedentele alegeri sugerează că basarabenii cu dublă-cetățenie sunt tot mai interesați de ce se întâmplă în România.
În Republica Moldova, persoanele cu cetățenie română au ieșit anul trecut la vot mai mult ca oricând. Primul record al prezenței la urne a fost doborât la alegerile europarlamentare (cu aproape 20 de mii de oameni mai mult decât la alegerile europarlamentare din 2019). Prezența la vot a crescut și mai mult la primul tur de prezidențiale din noiembrie, unde au votat aproape de două ori mai mulți cetățeni decât în 2019 (de la aproximativ 43 de mii în 2019 la aproape 81 de mii în 2024). Recordul a fost bătut din nou la alegerile legislative.
Numerele acestea sau cozile formate la secțiile de vot vorbesc despre un interes tot mai crescut al celor de peste Prut pentru politica de la București. Acest interes pare impulsionat de ursul rus care suflă în ceafă și de nevoia oamenilor de a-și afirma înca o dată dorința de a urma un parcurs european. De altfel, rezultatele arată o opțiune clară pentru partidele pro-europene – AUR nu a obținut decât 6% – favoriți fiind, de departe, cei percepuți drept reformiști, adică USR-ul, votat de aproape 62% din alegătorii care și-au exprimat votul în Republica Moldova (nu se știe cum au votat și basarabenii cu cetățenie română stabiliți în alte țări, sau câți dintre aceștia au ieșit la vot).
De la suveraniști la pro-europeni, candidații la Cotroceni se bat pentru voturile basarabenilor. Suveraniștii, curtați de influenceri pro-ruși
Politicienii români au demult în atenție și Republica Moldova în campaniile electorale, iar creșterea interesului basarabenilor pentru procesul electoral din România a dus și la o creștere a interesului manifestat de jurnaliști și influenceri de peste Prut.
Acest lucru s-a văzut și în actualul ciclu electoral. Mai întâi l-am văzut pe Călin Georgescu în martie, înainte de a-i fi respinsă candidatura, la podcastul Nataliei Morari, o jurnalistă controversată în spațiul public din Moldova, după ce a ieșit la suprafață relația sa cu oligarhul-infractor Veaceslav Platon și s-a lansat în politică cu o poziționare pro-rusă. Apoi a urmat Victor Ponta, la podcastul unui alt jurnalist controversat, care mai nou repetă narațiuni rusești și e asociat cu politicieni pro-ruși, Gheorghe Gonța. Nicușor Dan a mers la podcastul creatorului de conținut Dorin Galben și la o emisiune la TV8. Crin Antonescu, care este susținut oficial de PAS, partidul de la guvernare, a fost și el la Dorin Galben.
„Politica ne privește pe toți și deși ni se pare ca politica din Moldova nu are nicio legătura cu cea din România, e total fals, suntem conectați, ne alegem direct partenerii strategici, respectiv votăm și pentru binele Moldovei atunci cand alegem pe cineva competent la cârma României” spune Cătălin Lungu, actor și influencer, urmărit de sute de mii de oameni pe rețelele sociale. Cătălin se implică adesea în subiecte cu caracter politic și încearcă prin conținutul său să dezmintă falsuri care circulă în spațiul public din Moldova, iar la finalul anului trecut a îndemnat oamenii cu cetățenie română să iasă la vot.
Pe aceeași notă, creatoarea de conținut Beatrice Mustea susține că „nu e vorba doar să mergi la vot, ci și să te informezi despre candidatul pe care urmează să-l alegi, pentru că acel candidat poate influența direct anumite drepturi pe care le ai deja. Ieșirea din UE, de exemplu, e un subiect care te afectează direct, odată ce ai pașaport sau buletin românesc, chiar dacă locuiești în Republica Moldova.” Beatrice are zeci de mii de mii de urmăritori pe TikTok și Instagram și abordează o tematică diversă, care include și teme legate de civism și politică. Printre altele, ea i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot atât la alegerile din Moldova cât și la cele din România, a explicat schema furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova și a vorbit de nenumărate ori despre feminism, abuz sau hărțuire.
Citelte articolul integral pe Veridica.ro.
