Germania, Republica Moldova şi Franţa conduc clasamentul statelor percepute drept prietene de către români , conform sondajului realizat de INSCOP Research, la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Potrivit sursei, citată, marți, de mass-media de la București, în clasamentul celor percepute foarte prietene şi destul de prietene, pe primul loc se află Germania cu 71,8%, urmată de Republica Moldova, cu 71,1 procente, și Franţa, cu 70,8.
Uniunea Europeană e la cota de 68,9%.
Clasamentul continuă cu Turcia - 67,3%, Statele Unite ale Americii - 61,9% şi China - 52.7%.
Pe ultimele locuri se poziţionează Ungaria (51,1%), Ucraina (48,3%) şi Rusia (19,3%).
Republica Moldova nu e percepută ca un stat extern
Directorul INSCOP Research, sociologul Remus Ştefureac, a remarcat că Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spaţiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obişnuit.
Nivelul de încredere şi simpatie pentru republica vecină este foarte ridicat, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relaţia depăşeşte logica geopolitică şi intră în zona legăturilor culturale şi istorice - a precizat el.
Săptămâna trecută, un sondaj publicat tot de INSCOP releva că aproape trei sferturi (71,9%) dintre români ar vota da în cadrul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă.
De asemenea, 70,6% dintre subiecţii sondajului consideră că „locuitorii din Republica Moldova sunt români de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, iar 25,5% au opinat că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită şi cu propria lor soartă.
Ucraina - cea mai mare falie de de opinie, Rusia - cea mai puternică respingere
Ucraina reprezintă cea mai mare falie de opinie din societatea românească, iar percepţiile sunt aproape împărţite între susţinere şi ostilitate – mai afirmă Remus Ștefureac.
În fine, Rusia rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere, semn că neîncrederea în această ţară este în continuare dominantă – conchide sociologul.
