Mihailo Podoleak: Problema transnistreană rămâne un factor major de presiune atât pentru Ucraina, cât și pentru R. Moldova

Mihailo Podoleak: Problema transnistreană rămâne un factor major de presiune atât pentru Ucraina, cât și pentru R. Moldova
© EPA   |   Clădire distrusă de atacurile rusești la Odesa, februarie 2026.

Ucraina a minat frontiera cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean, pentru a preveni posibile atacuri asupra logisticii din spatele frontului. Mihailo Podoleak, consilierul președintelui ucrainean, a explicat la ProTV Chișinău că această decizie vine în contextul în care Rusia ar putea utiliza regiunea transnistreană pentru acțiuni provocatoare și pentru a simula atacuri în spatele frontului ucrainean, vizând infrastructura logistică. „În regiunea transnistreană se află contingentul rusesc, iar Rusia profită de orice posibilitate pentru a extinde acţiunile de război, adică desfăşoară acţiuni provocatoare. (...) Noi înţelegem că şi regiunea transnistreană ar putea fi folosită de Rusia pentru a mima lovituri în spatele frontului ucrainean, pentru lovituri asupra logisticii şi, respectiv, vrem să ne asigurăm din acest punct de vedere”. Oficialul de la Kiev a explicat că măsurile adoptate, inclusiv minarea unor zone și consolidarea pazei la frontieră, au caracter strict defensiv și urmăresc prevenirea infiltrării unor grupuri de diversioniști. Detașamente suplimentare de grăniceri efectuează controlul zonei. Podoleak a afirmat că problema transnistreană rămâne un factor major de presiune atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. În ceea ce privește îngrijorările legate de depozitul de armament de la Cobasna, Podoleak a confirmat că Ucraina cunoaște tipurile de muniții stocate acolo, dar a subliniat că natura războiului s-a schimbat. Pe 30 și 31 martie, două drone de atac de tip Shahed au survolat spațiul aerian al R. Moldova, traversând zona transnistreană, inclusiv localitatea Cobasna, unde se află un depozit de armament rusesc.

Rusia își intensifică tacticile hibride, inclusiv prin utilizarea dronelor pentru a testa reacțiile sistemelor de apărare din mai multe state europene. „Profitând de impunitate, recurge la orice provocări. Dacă înainte mai camuflau, mai justificau ceva, acum pur şi simplu atacă sau simulează lovituri cu dronele, verifică cum funcționează sistemele antirachetă în diferite țări, inclusiv în România și Moldova, desfășoară activități propagandistice ample, activități de tip hibrid”, susține Mihailo Podoleak. 

Timp citire: 1 min