Trei organizaţii care apără interesele etnicilor români din Ucraina au transmis un memoriu autorităţilor de la Bucureşti, prin care le cer să intervină de urgenţă pe lângă conducerea de la Kiev, pentru modificarea proiectului de lege nr. 16.119, privind drepturile educaţionale ale minorităţilor naţionale.
Memoriul a fost trimis preşedintelui Nicuşor Dan, ministrului interimar de Externe, Oana Ţoiu, şi şefilor de comisii parlamentare.
Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi Asociaţia Naţional-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa atrag atenţia că proiectul de lege înregistrat de Rada de la Kiev poate afecta grav învăţământul în limba maternă din comunităţile româneşti din Ucraina.
Iniţiatorii demersului subliniază că dreptul la educaţie în limba maternă este garantat de Constituţia Ucrainei.
În acelaşi sens, Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina din 1997 reafirmă dreptul persoanelor aparţinând minorităţii române de a fi instruite în limba maternă într-un număr necesar de şcoli şi instituţii şcolare de stat, ţinând seama de răspândirea geografică a minorităţii.
În acest context, cele trei asociaţii cer autorităţilor române să intervină de urgenţă pe lângă oficialii ucraineni pentru:
- păstrarea şi garantarea reţelei tradiţionale de şcoli cu predare în limba română, ca formă firească de exercitare a dreptului la educaţie în limba maternă, prin revenirea la soluţii legislative existente anterior anului 2017, aşa cum s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia în avizele sale referitoare la legislaţia educaţională din Ucraina;
- garantarea dreptului copiilor români de a primi educaţie în limba română până la sfârşitul învăţământului liceal şi profesional, la fel cum se bucură popoarele băştinaşe;
- eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educaţie doar „alături de” limba de stat, fără a se preciza în mod limpede care este limba principală de predare;
- renunţarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă la cererea unei majorităţi de două treimi dintre părinţi, mecanism care poate pune şcolile minoritare în situaţia de a-şi pierde treptat caracterul românesc.
