Propunerea Chișinăului de a trece școlile „moldovenești” din stânga Nistrului la predarea în limba română a scos la iveală din nou clivajul identitar dintre cele două maluri ale Nistrului. În timp ce autoritățile constituționale insistă asupra dreptului la educație în limba maternă, Tiraspolul invocă existența unui „popor transnistrean”, parte a „lumii ruse”.
În sfârșit, la recenta întâlnire în formatul 1+1 de la Tiraspol, reprezentantul Chișinăului a abordat și una dintre cele mai importante probleme legate de ocupația rusă a unei părți din teritoriul Republicii Moldova: alfabetul și programa de învățământ în școlile moldovenești de dincolo de Nistru, din Tighina și din câteva sate învecinate.
Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au reluat joi negocierile privind reglementarea transnistreană, după o pauză de peste 15 luni.
Elevii din unele școli din Tiraspol și Grigoriopol spun că sunt nevoiți să învețe în săli de clasă extrem de reci.
Funcționarea instituțiilor de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, respectarea drepturilor elevilor și soluționarea problemei sediilor școlilor au fost discutate în cadrul ședinței grupului de lucru pentru educație.
Donația, estimată la 700.000 de euro, a fost asigurată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
Returnarea acestor clădiri a fost una dintre condițiile la negocierile privind tranzitul gazelor spre regiunea transnistreană, însă Tiraspolul continuă să tergiverseze acest proces.
În campania mediatică, școlile cu predare în limba română sunt acuzate de „reabilitarea nazismului și fascismului”, în contextul în care manualele ar prezenta o „viziune falsificată” asupra istoriei și ar transforma eroii antifasciști în „ocupanți”.