Aproape trei sferturi (71,9%) dintre români ar vota da în cadrul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă, relevă Barometrul Informat.ro realizat de INSCOP Research și citat, joi, de mass-media de la București.
Conform cercetării, 2,1% s-au declarat nehotărâţi, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au răspuns/nu ştiu.
De asemenea, 70,6% dintre subiecţii sondajului consideră că „locuitorii din Republica Moldova sunt români de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”, 25,5% au opinat că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită şi cu propria lor soartă.
Metodologie
Barometrul Informat.ro este un sondaj de opinie periodic realizat de INSCOP Research, la comanda platformei de ştiri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 14 - 21 aprilie prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Un reper identitar larg acceptat în societatea românească
Potrivit directorului Inscop Research, Remus Ştefureac, tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depăşit zona nostalgiei istorice şi să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească.
„Datele arată şi existenţa unui realism pronunţat: românii susţin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferenţa dintre sprijinul emoţional şi percepţia asupra fezabilităţii politice sugerează că unirea funcţionează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspiraţie naţională, decât ca un obiectiv politic imediat. În acelaşi timp, susţinerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenenţă europeană şi stabilitate regională” – mai afirmă sociologul Ştefureac.
