Statele Unite și Marea Britanie au refuzat să semneze, alături de ceilalți participanți la summitul privind inteligența artificială de la Paris, documentul final al reuniunii.
Peste 60 de țări, între care Franța, Germania, Italia, Japonia, China și India, au semnat, la finalul summitului de la Paris privind IA, o declaraţie pentru „o inteligenţă artificială deschisă, incluzivă şi etică”. Statele semnatare s-au pronunțat și în favoarea unei mai bune guvernanțe a IA, evitarea „concentrării pieței” pentru a face tehnologia mai accesibilă și, pentru prima oară, s-a discutat și impactul asupra mediului pe care l-ar putea avea dezvoltarea IA.
Justificările Regatului Unit
Guvernul britanic a evidenţiat „interesul naţional” pentru a explica refuzul de a semna declaraţia. Aderăm doar la iniţiative care sunt în interesul naţional al Regatului Unit”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului britanic Keir Starmer. Guvernul „a lucrat cu francezii pe tot parcursul procesului”, iar aceştia „rămân unul din cei mai apropiaţi parteneri ai noştri în toate domeniile AI”, a adăugat el.
La mijlocul lunii ianuarie, premierul Keir Starmer s-a angajat să facă din Regatul Unit un „lider mondial” în domeniul inteligenţei artificiale. În acest scop, el a anunţat un plan de acţiune ce vizează atragerea companiilor din acest sector, cărora le va permite să îşi testeze inovaţiile în Regatul Unit înainte de orice reglementare. „Vom urma propria cale: testarea şi înţelegerea inteligenţei artificiale înainte de a o reglementa, pentru a ne asigura că atunci când o vom face, aceasta va fi proporţională şi bazată pe date ştiinţifice”, a declarat Starmer în ianuarie.
Justificările SUA
Mult mai tranșant a fost vicepreședintele american JD Vance. Acesta a îndemnat națiunile europene să adopte o abordare pro-creștere în ceea ce privește reglementarea inteligenței artificial, pledând pentru o supraveghere mai lejeră, care să încurajeze inovarea în loc să o înăbușe, transmite Politico. Vance a făcut apel la lideri să îmbrățișeze IA cu optimism și a avertizat că reglementarea excesivă ar „paraliza una dintre cele mai promițătoare tehnologii pe care le-am văzut în ultimele generații”.
El a criticat Legea privind Piețele Digitale și Legea privind Serviciile Digitale ale Uniunii Europene, descriindu-le drept „norme internaționale oneroase” care împiedică inovarea și creează provocări inutile pentru întreprinderile americane. De asemenea, a susținut că restricționarea dezvoltării inteligenței artificiale ar avantaja în primul rând giganții tehnologici existenți, în loc să încurajeze concurența și descoperirile.
Vance a „zgândărit” puțin China
Dincolo de reglementare, Vance a luat în vizor și China, avertizând că „adversarii străini ostili” exploatează inteligența artificială pentru „a rescrie istoria și a cenzura discursul”. El a avertizat împotriva dependenței de tehnologia chineză, subliniind că „dacă nu plătești pentru produs, tu ești produsul”. Comentariile sale au fost făcute pe fondul creșterii tensiunilor dintre SUA și China privind inteligența artificială, exacerbate de planul lui Trump de dezvoltare a inteligenței artificiale, în valoare de 500 de miliarde de dolari, și de progresele înregistrate de China în lansarea modelelor AI avansate.
Discursul a avut loc, de asemenea, în contextul noilor tarife americane pentru oțelul și aluminiul european, pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a condamnat ca fiind „nejustificate”. Se așteaptă ca tarifele să escaladeze tensiunile comerciale dintre Washington și Bruxelles, Vance și von der Leyen urmând să se întâlnească mai târziu.
