Statele europene resping orice soluție pașnică pentru războiul din Ucraina, finanțează în continuare conflictul și obligă Rusia să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Rusia trebuie să se pregătească pentru acțiuni militare prelungite, deoarece, în viitorul apropiat, Europa nu va permite soluționarea conflictului ucrainean, susține ambasadorul cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Rodion Miroșnik. „Înțelegem foarte bine că occidentalii au mizat pe continuarea conflictului. Occidentalii au mizat pe respingerea totală a modalităților de obținere a unei reglementări pașnice”, a declarat Rodion Miroșnik într-o discuție cu TASS.
Toate tentativele de dialog se lovesc de dorința intransigentă a Europei de a zădărnici orice înțelegere, iar această tendință va fi greu de schimbat în viitorul apropiat, a declarat diplomatul. În opinia lui Miroșnik, Europa va continua să finanțeze Ucraina, de aceea, din partea noastră, trebuie să existe disponibilitatea pentru acțiuni militare de lungă durată, bazate pe o strategie bine gândită. Rusia, la rândul său, s-a pronunțat în repetate rânduri pentru încetarea luptelor și a îndemnat Kievul să participe la negocieri de pace.
Rusia este pregătită pentru negocieri privind Ucraina, cu condiția unei abordări constructive și mature din partea Occidentului, a declarat anterior adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, în cadrul unui forum media. El a subliniat că Moscova a fost întotdeauna deschisă unei soluții negociate și a demonstrat acest lucru în repetate rânduri, însă partea ucraineană s-a comportat inconsecvent.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul împiedică soluționarea pașnică a războiului din Ucraina; 2. Statele europene finanțează Ucraina pentru a prelungi conflictul; 3. Rusia dorește negocieri, dar Ucraina și Occidentul refuză pacea.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului de la Federația Rusă asupra Europei și Ucrainei; justificarea pregătirii populației ruse pentru un conflict de lungă durată; redefinirea capitulării Kievului drept „pace”; pregătirea terenului propagandistic pentru continuarea invaziei.
Realitate: Rusia a ales războiul și respinge încetarea focului solicitată de Ucraina, UE și Statele Unite
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Rodion Miroșnik nu explică prin ce acțiuni concrete Occidentul ar fi zădărnicit efortul de pace. Afirmația este prezentată ca un adevăr evident, deși nu este susținută de probe. Este una dintre tehnicile recurente ale propagandei pro-Kremlin: Moscova își declară disponibilitatea abstractă pentru dialog, dar nu explică faptul că „pacea” propusă de ea presupune acceptarea ocupației, limitarea suveranității Ucrainei și renunțarea acesteia la mijloacele de apărare. Când Kievul sau partenerii săi resping aceste condiții, refuzul capitulării este prezentat drept un refuz al păcii.
În realitate, statele occidentale au desfășurat numeroase demersuri diplomatice pentru a împiedica declanșarea invaziei. În săptămânile premergătoare atacului din 24 februarie 2022 au avut loc consultări bilaterale, discuții NATO–Rusia și schimburi de propuneri scrise privind securitatea europeană. Consiliul NATO–Rusia s-a reunit la 12 ianuarie 2022, iar NATO a transmis Moscovei propuneri privind controlul armamentului și reducerea riscurilor.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers la Moscova la 7 februarie 2022 pentru a încerca să reducă tensiunile și să prevină războiul. În timpul discuțiilor, Macron a căutat angajamente din partea lui Vladimir Putin privind detensionarea situației. Putin a respins în cele din urmă aceste eforturi și a ales invazia. După începerea atacului, Macron a spus că liderul rus a optat pentru război, încălcând angajamentele asumate față de comunitatea internațională. Așadar, înaintea invaziei, poziția occidentală a fost bazată pe dialog, negocieri și prevenirea confruntării. Conducerea Federației Ruse a fost cea care a răspuns acestor demersuri prin atacarea unui stat vecin.
Occidentul a încercat să oprească războiul
Afirmația diplomatului rus, potrivit căreia Europa a urmărit permanent confruntarea cu Rusia ignoră rolul Franței și Germaniei în negocierile de la Minsk. După anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din Donbas, Parisul și Berlinul au mediat, alături de OSCE, acordurile privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și schimburile de prizonieri. Acestea au limitat extinderea conflictului timp de mai mulți ani. Cadrul diplomatic a fost distrus de decizia Kremlinului de a declanșa invazia la scară largă în februarie 2022.
După atac, statele occidentale și organizațiile internaționale au cerut oprirea ostilităților și retragerea trupelor ruse, însă Moscova a continuat ofensiva, anexările și bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii civile.
Finanțarea Ucrainei nu reprezintă o cauză a războiului, ci un răspuns la agresiune. Articolul 51 din Carta ONU recunoaște dreptul individual și colectiv la autoapărare, iar statele care oferă arme, apărare antiaeriană și sprijin financiar ajută victima să-și protejeze populația și teritoriul. Fără invazia Rusiei, acest ajutor nu ar fi fost necesar.
Rusia respinge armistițiul și numește capitularea Ucrainei „pace”
În mai 2025, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite au susținut o încetare completă și necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile. Kievul a acceptat propunerea, însă Moscova a refuzat armistițiul.
În discursul Kremlinului, o abordare „constructivă” înseamnă recunoașterea teritoriilor ocupate, limitarea capacității de apărare a Ucrainei și acceptarea dreptului Rusiei de a-i dicta politica externă. Refuzul capitulării este astfel prezentat drept refuzul păcii.
Miroșnik susține că Rusia dorește pacea, dar anunță în același timp pregătirea pentru un război de lungă durată. Nicio armată europeană nu obligă trupele ruse să rămână în Ucraina. Moscova poate opri războiul prin încetarea atacurilor, acceptarea armistițiului și retragerea trupelor. Faptul că nu o face arată că principala barieră în calea păcii este decizia Kremlinului de a continua agresiunea.
CONTEXT: Rodion Miroșnik este ambasador cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe. El coordonează dosarul așa-ziselor „crime comise de regimul de la Kiev și de Occident”. Anterior, Miroșnik a fost reprezentantul la Moscova al autoproclamatei Republici Populare Luhansk, structură separatistă creată pe teritoriul Ucrainei și sprijinită de Rusia. UE l-a inclus pe lista sancțiunilor pentru acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Mihail Galuzin este adjunct al ministrului rus de Externe din noiembrie 2022 și coordonează relațiile Moscovei cu țările Comunității Statelor Independente, inclusiv dosarul ucrainean. El este unul dintre oficialii care formulează și promovează pozițiile Kremlinului privind Ucraina și spațiul postsovietic.
URA.ru este o publicație online rusă, preluată în 2025 de holdingul Readovka, o platformă pro-război și pro-Kremlin. URA.ru publică frecvent declarațiile oficialilor ruși și narațiuni care justifică agresiunea împotriva Ucrainei.
Verifică sursele:
