Ucraina și statele europene prelungesc un război pe care Rusia nu l-a început și pe care Moscova vrea să îl oprească în ciuda „inflexibilității” Kievului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Kievului îi lipsește flexibilitate pentru soluționarea conflictului din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov. „Kievul nu este atât de flexibil și nu își dorește într-adevăr să oprească acest război”, a declarat el pentru Sputnik.
Peskov a atras atenția asupra faptului că Ucraina depinde de o serie de țări europene care nu pot renunța la ideea unei înfrângeri strategice a Rusiei, însă Moscova nu va permite ca acest lucru să se întâmple. Rusia dorește să ajungă la o soluționare a situației din Ucraina prin mijloace pașnice și este deschisă acestui proces. „Vrem să soluționăm conflictul ucrainean pe cale pașnică. Rusia este deschisă acestui proces. De fapt, noi nu ne-am dorit niciodată acest război”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui […]
Reprezentantul Kremlinului a atras atenția asupra faptului că Rusia nu a început conflictul din Ucraina și că acum încearcă să îl încheie. „Încercăm să oprim un război care a început mai devreme și pe care nu noi l-am început”, a spus Peskov.
Purtătorul de cuvânt al președintelui a menționat că dinamica de pe front este cunoscută tuturor experților – trupele ruse înaintează. „Dar în fiecare minut suntem gata să ajungem la pace. Acest lucru depinde de Kiev. Aceasta este realitatea”, a declarat reprezentantul Kremlinului. Conflictul din Ucraina s-ar fi putut încheia de mult dacă cineva de la Kiev și-ar fi asumat responsabilitatea și ar fi luat decizii dificile.
NARAȚIUNI: 1. Rusia nu a început războiul împotriva Ucrainei; 2. Moscova vrea pace, dar Kievul prelungește războiul prin refuzul concesiilor; 3. Statele europene împiedică pacea pentru a provoca înfrângerea strategică a Rusiei.
OBIECTIVE: Exonerarea Rusiei de responsabilitatea agresiunii; culpabilizarea Ucrainei pentru continuarea războiului; prezentarea capitulării drept pace; discreditarea sprijinului european pentru Kiev.
Ucraina a fost atacată de către Rusia, iar Moscova poate pune capăt unilateral agresiunii prin oprirea atacurilor și retragerea trupelor
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Dmitri Peskov îi reproșează victimei că refuză să se supună agresorului. În această logică, rezistența Ucrainei este transformată într-un motiv pentru continuarea războiului, iar capitularea este prezentată drept „flexibilitate”. Formularea diplomatică rusească ascunde o serie de cerințe concrete: Putin a solicitat retragerea armatei ucrainene din patru regiuni, inclusiv din teritorii pe care Rusia nu le-a ocupat, dezarmarea și renunțarea la aderarea la NATO. Nu este o simplă invitație la dialog, ci solicitarea ca statul atacat să cedeze teritorii și să accepte limitarea suveranității sale. În plus, acceptarea acestor condiții de către Kiev nu vor însemna în mod automat că Rusia va opri agresiunea. Practic Rusia își dorește să lase victima fără capacități de apărare în eventualitatea unui nou atac.
Merită menționat că pacea nu depinde de Kiev, ci mai ales de Moscova. La 11 martie 2025, Ucraina a acceptat propunerea americană privind un armistițiu imediat de 30 de zile, sub rezerva aplicării simultane de către Rusia. Moscova nu a acceptat oprirea necondiționată a focului, cerând, între altele, suspendarea ajutorului militar extern și a reînarmării Ucrainei.
La 4 iunie 2026, Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă, propunând încetarea completă a focului pe durata negocierilor și o întâlnire directă pentru încheierea războiului, însă liderul rus a răspuns că „nu vede sensul” unei asemenea întâlniri, un nou indiciu că Moscova preferă continuarea războiului. Așadar, în declarațiile publice, Moscova afirmă că dorește pacea și este deschisă negocierilor, însă, pusă în fața unor propuneri concrete, respinge mecanismele de oprire a violenței și alege continuarea războiului.
Peskov vorbește și despre front pentru a prezenta concesiile ucrainene ca fiind inevitabile. Însă raportul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) documentează inventarea unor victorii rusești: imaginile publicate demonstrează controlul Kievului asupra Sviatohirskului, contrazicând anunțul lui Putin privind cucerirea orașului. Același raport consemnează o serie de progrese ucrainene și lipsa unor înaintări rusești pe mai multe direcții.
Cedările teritoriale nu garantează încheierea agresiunii. ISW mai arată că obiectivele Moscovei depășesc Donbasul, fiind urmărite prin operațiuni și în regiunile Sumî, Harkov și Zaporojie. Retragerea cerută Kievului ar oferi Rusiei poziții pe care nu le-a cucerit, ar slăbi apărarea ucraineană și ar putea facilita noi ofensive. Refuzul acestor condiții nu dovedește respingerea păcii. Așadar, „flexibilitatea” cerută Kievului înseamnă acceptarea condițiilor agresorului
Rusia a ales războiul, iar sprijinul occidental este o consecință a agresiunii
Afirmația că Rusia „nu a început” războiul este contrazisă inclusiv de discursul televizat al lui Putin din 24 februarie 2022, în care acesta anunța decizia declanșării „operațiunii militare speciale”. Invazia la scară largă a extins agresiunea începută în 2014 prin ocuparea Crimeii și intervenția rusă în Donbas.
La 2 martie 2022, 141 de state au votat condamnarea agresiunii ruse și solicitarea retragerii trupelor, cerință reiterată în rezoluții ulterioare. Formula „conflictul ucrainean” estompează tocmai această responsabilitate: este un război de agresiune împotriva unui stat suveran, cu ocuparea teritoriului său. În plus, Peskov nu prezintă dovezi că Ucraina sau NATO pregăteau un atac care să justifice invazia.
Înaintea invaziei, președintele american Joe Biden îl avertizase pe Putin asupra consecințelor unui atac, iar Macron încerca încă, la 20 februarie 2022, organizarea unui summit ruso-american. Din păcate, Rusia a ales ofensiva.
Acuzarea Europei inversează, la rândul ei, cauza și efectul. Înaintea deteriorării relațiilor provocate de agresiunea rusă, Occidentul dezvoltase cooperarea politică și economică cu Moscova. Actul fondator NATO–Rusia din 1997 preciza că părțile nu se consideră adversare. Obiectivul slăbirii capacității Rusiei de a repeta invazia a fost formulat în premieră de Lloyd Austin în aprilie 2022, după atacarea Ucrainei.
Uciderile civililor de la Bucea, Izium și Hostomel, precum și tortura sistematică documentată de ONU în regiunea Herson arată consecințele ocupației. Sprijinul european urmărește și descurajarea unor noi agresiuni rusești, care ar amenința securitatea întregului continent. Această preocupare este alimentată de campaniile de sabotaj și atacurile hibride rusești condamnate de UE, care arată că acțiunile ostile ale Moscovei depășesc granițele Ucrainei.
CONTEXT: Declarațiile apar după deplasările lui Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Potrivit ISW, discuțiile nu au determinat Kremlinul să renunțe la cerințele sale maximaliste. Mesajul lui Peskov prezintă acceptarea lor de către Ucraina drept singura condiție a păcii, în timp ce Moscova își păstrează obiectivele de război.
Verifică sursele:
