Pacea devine posibilă doar prin lichidarea Ucrainei, iar orice armistițiu nu face decât să pregătească noi atacuri și noi suferințe pentru civili, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Războiul se va încheia numai după lichidarea Ucrainei, iar orice armistițiu este doar o pauză înaintea unor noi bombardamente. Așa este construită Ucraina, așa trăiește și așa va muri, susține analistul Rostislav Ișcenko [...]
Comentând lovitura teroristă a Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Starobilskului, Ișcenko a declarat că bombardamentele vor înceta numai după încheierea războiului, iar războiul se va încheia numai după lichidarea Ucrainei. Restul, potrivit acestuia, este doar un armistițiu înaintea unor noi lovituri.
În confirmarea afirmațiilor sale, el a invocat discuții purtate de-a lungul mai multor ani cu locuitorii Donbasului [...] Războiul se va încheia când vor fi cucerite Kievul și Liovul. Într-un cuvânt, când Ucraina se va termina. Cât timp Ucraina va exista, ea nu va înceta să ne bombardeze.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina trebuie lichidată pentru ca războiul să se încheie; 2. Bombardamentele vor continua atât timp cât Ucraina există ca stat; 3. Armistițiile nu pot produce pace, ci doar pregătesc noi atacuri ucrainene.
OBIECTIVE: Justificarea continuării războiului până la distrugerea statului ucrainean; transferarea responsabilității pentru război de la Rusia la Ucraina; delegitimarea oricărei formule de armistițiu sau negociere care nu presupune capitularea Kievului; pregătirea publicului rus pentru un război de lungă durată.
Realitate: Cauza războiului nu este existența Ucrainei, ci invazia rusească din 24 februarie 2022. Pacea nu presupune lichidarea statului atacat, ci oprirea agresiunii
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația lui Rostislav Ișcenko, citată de Ukraina.ru, potrivit căreia războiul se poate încheia doar prin „lichidarea Ucrainei” este o teză propagandistică ce transformă distrugerea unui stat suveran într-o presupusă soluție de pace. Ucraina este stat membru al ONU, cu frontiere recunoscute internațional, încălcate de Rusia prin anexarea Crimeii, susținerea separatismului din Donbas și invazia la scară largă din 24 februarie 2022. În această logică, existența statului atacat devine „o problemă”, nu agresiunea în sine.
Adunarea Generală a ONU a condamnat în repetate rânduri agresiunea împotriva Ucrainei și a cerut Rusiei retragerea imediată, completă și necondiționată a trupelor sale de pe teritoriul ucrainean. Curtea Internațională de Justiție a dispus, la 16 martie 2022, ca Rusia să suspende imediat operațiunile militare. Aceste documente contrazic direct narațiunea potrivit căreia problema centrală ar fi existența Ucrainei, nu agresiunea Rusiei.
Invocarea atacului asupra Starobilskului, oraș din regiunea Luhansk aflat sub ocupație rusă, are rolul de a produce o justificare emoțională pentru continuarea războiului până la cucerirea și lichidarea Ucrainei. Autoritățile ruse au susținut că un atac ucrainean asupra unui cămin din Starobilsk a provocat moartea a 21 de civili, în timp ce Kievul a negat că ar fi vizat civili. Chiar dacă un astfel de atac trebuie investigat potrivit dreptului internațional umanitar, el nu poate justifica lichidarea unui stat, ocuparea capitalei sale sau anularea dreptului la existență al unei națiuni. Propaganda pro-Kremlin folosește un episod al războiului pentru a generaliza vina asupra întregii Ucraine și pentru a prezenta distrugerea statului ucrainean drept singura soluție.
Generalizarea este manipulatoare și pentru că rupe atacurile defensive ucrainene de contextul invaziei. Ucraina are dreptul să se apere împotriva agresiunii, inclusiv prin lovituri asupra infrastructurii militare, logistice și de comandă folosite de agresor, cu respectarea dreptului internațional umanitar. Propaganda rusă extrage aceste episoade din context și le folosește pentru a susține că însăși existența Ucrainei reprezintă o amenințare.
Este falsă și afirmația potrivit căreia orice armistițiu ar fi doar o pauză înaintea unor noi bombardamente. Această formulare delegitimează orice încetare a focului, care ar putea salva vieți omenești. În această logică, negocierile sunt acceptate doar dacă Ucraina renunță la suveranitate. Refuzul de a capitula este prezentat drept dovadă că Ucraina dorește continuarea războiului.
Textul ignoră faptul că războiul poate înceta oricând prin retragerea trupelor ruse. Rezoluțiile ONU nu cer Ucrainei să dispară, ci Rusiei să oprească agresiunea. În acest context, menționarea Kievului și Liovului nu este întâmplătoare. Kievul simbolizează statul ucrainean, iar Liovul este prezentat frecvent în propaganda rusă ca nucleul identității naționale ucrainene.
Este ascunsă și dimensiunea reală a violenței ruse împotriva civililor ucraineni. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a raportat că, în aprilie 2026, cel puțin 238 de civili au fost uciși și 1.404 răniți, cel mai ridicat bilanț lunar din iulie 2025. ONU a notat și că 96% dintre victimele civile din aprilie 2026 au fost înregistrate în teritoriile controlate de Guvernul Ucrainei.
Așadar, Rusia continuă să lovească orașe, infrastructură energetică, feroviară, portuară și obiective civile, afectând direct populația. Principala sursă a distrugerii nu este existența Ucrainei, ci agresiunea militară rusă și atacurile asupra teritoriului ucrainean.
Ideea de „lichidare a Ucrainei” are și rolul de radicalizare a publicului rus. Ea mută războiul din registrul unei dispute teritoriale în cel al distrugerii unui stat. Această formulare se înscrie în discursurile de negare a identității ucrainene promovate după 2014, inclusiv de Vladimir Putin, care în articolul său din 2021 despre „Unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor” afirma că rușii și ucrainenii sunt un singur popor. Ucraina este descrisă fie ca stat artificial, fie ca instrument al Occidentului, fie ca teritoriu care trebuie readus în spațiul rusesc. În acest cadru, termenii „pace”, „eliberare” și „securitate” sunt folosiți pentru a acoperi un obiectiv politic radical –anularea suveranității ucrainene.
Narațiunea conține și o contradicție internă. Rusia afirmă că urmărește pacea, dar propagandiștii săi descriu pacea ca lichidarea Ucrainei și cucerire a principalelor sale orașe. Cele două poziții pot coexista doar într-un discurs manipulator: negocierile sunt invocate pentru publicul extern, iar distrugerea Ucrainei este prezentată ca obiectiv legitim pentru publicul intern.
CONTEXT: Ukraina.ru face parte din ecosistemul mediatic controlat de statul rus și se prezintă ca platformă dedicată Ucrainei și „zonei operațiunii militare speciale”. În realitate, publicația promovează constant narațiuni aliniate Kremlinului despre război, responsabilitatea Occidentului și justificarea acțiunilor militare ruse.
Verifică sursele:
