Republica Moldova și-a consolidat semnificativ relațiile cu NATO după invazia Rusiei în Ucraina și ar trebui să urmărească obținerea statutului de „partener privilegiat” al Alianței, a declarant șeful Misiunii Republicii Moldova pe lângă Alianța Nord Atlantică, Viorel Cibotaru, Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și în Ducatul Luxemburgului. Într-un interviu acordat publicației Veridica, diplomatul a afirmat că Republica Moldova ar putea urma un model similar celui aplicat anterior de Finlanda și Suedia, care au beneficiat de forme avansate de cooperare cu NATO înainte de aderarea lor la alianță. Potrivit lui Viorel Cibotaru, în prezent relațiile dintre Chișinău și NATO au intrat într-o „nouă etapă”, marcată de o cooperare mai strânsă în domeniul securității și apărării, iar programele de cooperare Republica Moldova - NATO, au ajuns la o valoare de peste 120 de milioane de euro. Acestea includ proiecte de instruire, dezvoltare instituțională și modernizare a sectorului de apărare.
„Republica Moldova, mai importantă strategic după invazia rusă în Ucraina”
VERIDICA: Domnule Ambasador, în actualul context regional, în care NATO vorbește tot mai des despre consolidarea flancului estic și despre descurajarea Rusiei, cum este poziționată Republica Moldova în noua arhitectură de securitate europeană din perspectiva Alianței Nord Atlantice?
VIOREL CIBOTARU: Odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina, a crescut imediat importanța strategică a Republicii Moldova, aflată pe calea cea mai scurtă spre regiunile afectate de conflict, sub toate aspectele. Noi suntem statul care se află la hotar cu acest război, cu o țară agresată și, evident, NATO a reacționat în decurs de ore, ridicând statutul Republicii Moldova la cel de stat partener vulnerabil, care necesită o atenție deosebită.
În prezent, situația este mult mai calmă și s-a stabilizat, inclusiv prin utilizarea tuturor instrumentelor de care dispune Alianța Nord-Atlantică, care a oferit Republicii Moldova asistența solicitată de Guvern în contextul apariției unor riscuri și al intensificării unor amenințări, chiar riscul extinderii acțiunilor de luptă pe teritoriul Republicii Moldova.
În mare parte, această problemă privind securizarea Republicii Moldova, consolidarea capacităților de apărare și securitate, precum și creșterea rezilienței, consider că a fost în mare măsură soluționată. Republica Moldova este astăzi mult mai bine pregătită, din punctul de vedere al forțelor sale armate și al capacităților de rezistență, decât înainte de februarie 2022.
Însă, repet, din perspectiva faptului că Republica Moldova are o importanță strategică deosebită — importanță care nu a scăzut, ci s-a consolidat — inclusiv parcursul european al Republicii Moldova, dorința și capacitatea sa de a adera la Uniunea Europeană și de a-și dezvolta relațiile cu Alianța Nord-Atlantică reflectă o schimbare majoră. Sper ca această evoluție să continue în mod pozitiv, în beneficiul cetățenilor noștri.
VERIDICA: Conceptul „o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” reprezintă un pilon strategic central al politicii de securitate actuale. Acesta subliniază necesitatea ca statele europene să își crească propriile capabilități de apărare și să aloce bugete substanțiale, nu pentru a concura cu Alianța Nord-Atlantică, ci pentru a deveni un pilon european mult mai capabil și mai integrat în cadrul acesteia. În ce măsură această schimbare de paradigmă, deschide noi oportunități de cooperare pentru Republica Moldova?
VIOREL CIBOTARU: Anul trecut am semnat un nou plan Individual de Acțiuni adaptat Republica Moldova–NATO pentru 2025–2028.
Noi suntem implicați activ în cel puțin două platforme: Parteneriatul pentru Pace și Parteneriatul Estic. Uneori suntem invitați și în cadrul Dialogului Mediteranean. De asemenea, este importantă și cooperarea în formatul statelor riverane ale Mării Negre.
Astfel, Republica Moldova nu se află într-un spațiu separat sau izolat în relația cu NATO, ci face parte dintr-un proces mult mai complex și interconectat.
În prezent, acest parteneriat a atins un nivel avansat de dezvoltare. Republica Moldova se numără printre statele cu cel mai mare nivel de asistență raportat la populație, în cadrul fondurilor fiduciare și al programelor de dezvoltare ale NATO.
Avem un program divers de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică, benefic atât pentru Republica Moldova, cât și pentru statele membre NATO. Pentru prima dată în istoria relațiilor Republicii Moldova cu Alianța, aceste programe nu rămân la nivel declarativ, ci au un caracter practic și aplicat.
Această evoluție este diferită de perioadele anterioare, când unele guvernări au susținut mai mult relațiile cu Federația Rusă decât cu Alianța Nord-Atlantică, fără a putea însă să se disocieze complet de aceasta.
Noul concept de securitate europeană creează oportunități suplimentare pentru cooperarea cu NATO
VERIDICA: Cum a evoluat relația de parteneriat dintre Republica Moldova și NATO de-a lungul timpului, care au fost principalele rezultate obținute până la începutul războiului din Ucraina și care sunt prioritățile actualului Plan Individual de Acțiuni Republica Moldova–NATO pentru perioada 2025–2028, în special în ceea ce privește domeniile de cooperare și direcțiile strategice pe care se pune accentul?
VIOREL CIBOTARU: Vreau să vă dau doar câteva exemple. Am avut fericita ocazie, în calitate de Ministru al Apărării, în 2015, să lansăm aici, la Cartierul General al NATO, împreună cu Jens Stoltenberg, un nou program – Programul de consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Acesta a avut la început patru proiecte, ulterior numărul lor a crescut.
În 2022, când am preluat mandatul de Ambasador al Republicii Moldova la NATO, erau în derulare două proiecte, cu o valoare de aproximativ 1,2–1,4 milioane de euro. Astăzi, acest program a ajuns la peste 120 de milioane de euro și include 18 proiecte aflate în implementare. Acestea acoperă cele mai importante domenii ale transformării sectorului de apărare: reziliența, securitatea cibernetică și, de fapt, întregul nou plan de acțiuni adaptat.
Acest plan a integrat mai multe instrumente de cooperare într-un mecanism mai eficient și mai bine structurat. Prioritățile sale sunt clare și au fost enunțate în repetate rânduri de către autorități: creșterea rezilienței statului Republica Moldova, combaterea amenințărilor hibride – tot mai frecvente în contextul războiului din Ucraina, – consolidarea securității cibernetice, modernizarea sectorului de apărare și dezvoltarea capacităților instituționale.
Centrul pentru Managementul Crizelor, integrat în dialogul NATO privind reziliența și gestionarea situațiilor de urgență
VERIDICA: Am văzut vizita recentă a delegației Centrului Național de Management al Crizelor la cartierul general al NATO. Care a fost miza acestei vizite și ce decizii au fost luate?
VIOREL CIBOTARU: Delegația nou-înființatului Centru pentru Managementul Crizelor, condus de domnul Sergiu Diaconu, a discutat în cadrul Comitetului pentru Managementul Crizelor și cu structurile de reziliență ale Alianței despre rolul și funcțiile acestui centru în arhitectura decizională națională.
Am fost foarte mulțumit de rezultatele discuțiilor, în cadrul cărora reprezentanții delegației noastre au prezentat exemple concrete despre modul în care acest centru a contribuit la gestionarea unor crize recente, fie că vorbim despre criza energetică, fie despre situații legate de poluarea râului Nistru, fie despre incidente generate de pătrunderea unor drone străine în spațiul aerian al Republicii Moldova. În astfel de situații, nu este suficientă doar reacția Ministerului Apărării, ci este necesară coordonarea între mai multe instituții.
VERIDICA: Ce tipuri de programe și proiecte au fost implementate în domeniul securității și apărării în colaborare cu NATO? Care au fost rezultatele lor concrete în dezvoltarea resurselor umane și a capacităților instituționale, și cum au contribuit inițiativele lansate după 2022 — inclusiv cele legate de echipamente de protecție și securitate cibernetică — la consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața noilor riscuri și amenințări?
VIOREL CIBOTARU: În linii mari, aș putea vorbi foarte mult despre programele de management al resurselor umane, planificarea strategică aprofundată, standardizarea instruirii, programele logistice, managementul resurselor de apărare sau dezvoltarea forțelor speciale. Toate aceste proiecte, alături de un program multianual major, au produs efecte foarte pozitive în timp – este vorba despre programul de dezvoltare profesională în domeniul securității și apărării. Mulți absolvenți ai acestor programe au obținut calificări în domeniile respective și activează în prezent în instituțiile naționale de securitate.
De asemenea, sunt foarte importante programele dezvoltate după 2022, inclusiv programul aproape finalizat de livrare a echipamentelor de protecție – măști antigaz, costume de protecție –, esențiale în contextul noilor riscuri și amenințări. Programele de securitate cibernetică au avut, la rândul lor, un impact foarte pozitiv în contracararea atacurilor cibernetice îndreptate împotriva Republicii Moldova.
Pe scurt, poate că acest lucru este mai puțin cunoscut, dar cea mai mare parte a interacțiunii Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică se referă, în primul rând, la consultări politice la diferite niveluri și la dialog politic, militar și tehnic. În al doilea rând, la instruirea personalului militar și civil în domenii precum apărarea, securitatea, reziliența și protecția infrastructurii critice. Și, în al treilea rând, la schimbul de experiență. Acestea sunt rezultatele palpabile ale cooperării, care se regăsesc în activitatea instituțiilor naționale implicate în acest parteneriat cu Alianța Nord-Atlantică.
Lecțiile războiului din Ucraina accelerează modernizarea securității spațiului aerian
VERIDICA: Domnule Ambasador, vedem că una din prioritățile noului partenerat cu NATO pentru anii 2025–2028, este protecția infrastructurii critice și sporirea securității spațiului aerian, mai ales după multiplele incidente în care rachete sau drone rusești au traversat teritoriul Republicii Moldova. Ce rol au partenerii NATO în modernizarea acestor capacități?
VIOREL CIBOTARU: În primul rând, vreau să vă spun că marea majoritate a statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice au fost, din păcate și spre regretul fiecăreia dintre aceste țări, luate prin surprindere de dezvoltarea extrem de rapidă a unor noi forme de desfășurare a războiului.
Este vorba despre războiul dronelor, intensificarea utilizării inteligenței artificiale în crearea unor noi tipuri de armament și tehnică militară. De aceea, fiecare stat membru al NATO se confruntă cu procesul de redimensionare a sistemului de apărare și de revizuire a tacticilor și strategiilor, ceea ce numim, de fapt, învățarea lecțiilor de pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe de altă parte, observăm o revenire la noțiunea de apărare a teritoriului și consolidarea acesteia, dar cu instrumente tehnologice și abordări tactice noi. Acest proces este foarte vizibil și se dezvoltă extrem de rapid.
Republica Moldova își adaptează, inclusiv pe cale diplomatică, politicile în acest sens. Ne dorim să fim parte a acestei dinamici generale și a eforturilor internaționale în domeniul securității.
Prin încheierea unor noi acorduri și prin utilizarea platformelor oferite de NATO, statele membre și partenerii pot învăța unii de la alții și pot face schimb de bune practici și opțiuni de cooperare, pe care ulterior le dezvoltă în mod bilateral.
În cazul Republicii Moldova, am observat o dezvoltare rapidă a relațiilor cu parteneri importanți precum Germania, Franța, România, țările baltice și țările nordice. Consider că unul dintre succesele importante este și capacitatea diplomației noastre, dar și a clasei politice, de a menține relații constructive și neconflictuale cu Statele Unite ale Americii.
Următoarea etapă, în opinia mea, este valorificarea relațiilor cu partenerii din regiunea Indo-Pacific, precum Coreea de Sud, Japonia și Australia.
Detectarea dronelor și apărarea aeriană, printre noile proiecte aflate în dezvoltare
VERIDICA: Există noi proiecte sau inițiative comune cu NATO planificate pentru perioada următoare?
VIOREL CIBOTARU: Managementul resurselor umane, planificarea strategică aprofundată, standardizarea logisticii, managementul resurselor de apărare, dezvoltarea forțelor speciale, securitatea fizică și managementul stocurilor de muniții sunt domenii importante de cooperare. La acestea se adaugă managementul crizelor și planificarea situațiilor de urgență civilă, dezvoltarea profesională a personalului civil, dezvoltarea corpului de sergenți, consolidarea integrității, securitatea cibernetică, contraterorismul și domeniul CBRN, adică protecția împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Există și programe noi, care se referă la dezvoltarea sistemelor de detectare a dronelor, precum și un proiect aflat în dezvoltare privind apărarea aeriană.
Trebuie însă subliniat că Alianța Nord-Atlantică nu oferă echipament militar sau armament statelor partenere. Aceste aspecte sunt ulterior discutate și dezvoltate pe bază bilaterală sau în cadrul programelor europene, precum European Peace Facility, al Uniunii Europene. Acest lucru a fost subliniat și de Guvern.
De asemenea, există proiecte privind dezvoltarea trupelor de carabinieri, iar în curând este așteptată participarea unui contingent de carabinieri la misiunea de menținere a păcii din Kosovo, în cadrul KFOR.
Nu în ultimul rând, sunt relevante și proiectele din domeniul intelligence-ului și STRATCOM, adică al comunicării strategice și cooperării în domeniul informațional.
„Republica Moldova ar trebui să aspire la statutul de partener privilegiat al NATO”
VERIDICA: Republica Moldova participă la exerciții comune cu state membre NATO. Ce câștigă concret Armata Națională din aceste exerciții și cât de importante sunt ele pentru modernizarea capacităților de apărare?
VIOREL CIBOTARU: Astăzi nu poți să îți dezvolți o prezență activă în spațiul european fără o cooperare intensă cu Alianța Nord-Atlantică. Pe toate palierele, aceasta înseamnă cunoștințe, informații, precum și creșterea calității activității în domeniul apărării și securității. Totodată, presupune facilitarea relațiilor bilaterale în domeniul apărării și securității. Dacă doriți, ne aflăm într-o nouă etapă de concepere a relațiilor noastre cu Alianța Nord-Atlantică.
Consider că Republica Moldova ar trebui să își dorească un statut de partener privilegiat, având în vedere obiectivul nostru de a adera cât mai curând la Uniunea Europeană. Așa cum de acest statut s-au bucurat state membre ale Uniunii Europene ca Finlanda și Suedia, acesta ar putea fi și parcursul Republicii Moldova.
Astăzi, securitatea fiecărui stat european depinde în mare măsură de nivelul riscurilor care vin din partea Federației Ruse. Nimeni nu poate exclude faptul că Federația Rusă are planuri de extindere, inclusiv prin forță, indiferent de argumentele invocate. Exemplul Ucrainei este foarte clar în acest sens. Nicio țară din Europa nu se mai simte pe deplin în siguranță. În afara unui astfel de parteneriat, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o situație mult mai dificilă decât în ultimii 35 de ani de independență, pe care îi marcăm în acest an.
VERIDICA: Ce ar însemna acest parteneriat privelegiat?
VIOREL CIBOTARU: Pot spune că acesta ar însemna, în primul rând, acces la informații importante pentru dezvoltarea țării în domeniul securității și apărării, acces la tehnologii și la mai multe resurse. De asemenea, ar presupune o cooperare mai strânsă și o direcționare mai eficientă a resurselor către Republica Moldova, nu doar în sectorul apărării, ci și în alte domenii economice.
În prezent, se discută intens despre direcționarea unor sume importante de bani pentru, pe de o parte, reconstrucția Ucrainei după război, iar pe de altă parte, pentru dezvoltarea coridorului multidimensional Sud–Nord, care pornește din Grecia, trece prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina și continuă spre statele baltice și nordice. Acesta include proiecte energetice, infrastructură, conducte de gaze, linii electrice și alte rețele de interconectare regională.
Se discută, de asemenea, despre noi principii ale mobilității militare, adică despre capacitatea statelor de a reacționa la diverse tipuri de situații de criză, de la catastrofe naturale și incendii până la situații militare și conflicte armate. Toate acestea contribuie la integrarea tot mai profundă a Republicii Moldova într-un sistem regional de securitate și dezvoltare. De fapt, este vorba despre o sincronizare cu procesele europene.
Republica Moldova se află în prezent în discuții privind noi garanții de securitate, iar un astfel de statut de partener privilegiat ar putea contribui la consolidarea acestor garanții.
„Nu am văzut niciodată un grad mai mare de unitate în NATO decât astăzi”
VERIDICA: NATO traversează un moment definitoriu - tragem această concluzie de pe urma summitului B9, dar și de pe urma discuțiilor la forumul GLOBSEC care a avut loc la Praga. În opinia dvs, care este cel mai mare risc pentru Alianță: amenințările externe sau divergențele interne? Și care ar fi trebuit să fie așteptările Republicii Moldova de la summit-ul NATO care va avea loc la Ankara în iulie, care și el este reprezentat drept unul definitorul pentru viitorul securității euroatlantice
VIOREL CIBOTARU: Eu cred că, în toată perioada de când am început să cunosc activitatea Alianței Nord-Atlantice, nu doar din exterior, ci și din interior — iar acest lucru a început în 1994 — nu am văzut un grad mai înalt de unitate, de convergență și de înțelegere reciprocă decât există astăzi. Inclusiv poziționarea actuală a administrației americane nu este una care să surprindă, ci una istoric și politic determinată. În mod paradoxal, aceste evoluții au condus la o consolidare a solidarității în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Dacă ne referim la efectele acestei unități în raport cu Republica Moldova, este surprinzător faptul că, în perioada 2020–2022, o bună parte — aș spune chiar până la jumătate dintre membrii Consiliului Nord-Atlantic — exprimau suspiciuni și rezerve cu privire la sinceritatea sau viabilitatea politicilor declarate de Republica Moldova.
Astăzi, însă, avem o susținere aproape deplină. Fie că vorbim despre vizitele oficiale ale Președintei Republicii Moldova și discuțiile cu reprezentanții permanenți în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, fie despre prezența recentă a domnului Mihai Popșoi, toate acestea reflectă o dinamică nouă. Vreau să subliniez că niciun politician din Republica Moldova nu a reușit, probabil, să formuleze atât de clar și pe înțelesul mai multor state membre ale Alianței problemele cu care se confruntă Republica Moldova și, implicit, să contribuie la creșterea respectului față de țara noastră, așa cum s-a întâmplat în ultima perioadă.
În general, convingerea mea este că rolul personalităților și al relațiilor interumane este esențial în dezvoltarea unui stat. În special pentru statele mici, cum e Republica Moldova, rolul comunicării directe, al eforturilor individuale și al exemplului oferit de lideri politici și experți este decisiv în construirea încrederii, a sprijinului și a solidarității.
Dar, încă o dată, trebuie să înțelegem cu toții că nu există nimic gratuit. Acest lucru este valabil și pentru relațiile noastre cu Alianța Nord-Atlantică și cu statele partenere. Nu ne putem aștepta ca cineva să ne ajute constant, fără ca noi înșine să fim responsabili și să contribuim la binele comun. Nu trebuie să discutăm doar despre asistență, ci și despre modul în care putem contribui noi înșine, chiar și cu resursele modeste de care dispunem la acest bine comun. Putem fi valoroși și relevanți în numeroase cooperări și interacțiuni cu statele membre ale Alianței sau ale Uniunii Europene. Acesta ar trebui să fie principiul de bază pentru toți cei implicați în domeniile respective.
