Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după deschiderea Clusterelor 1 și 6 și organizarea celui de al doilea Summit Republica Moldova–UE. Ce urmează în procesul de negocieri? Când ar putea fi deschise toate celelalte capitole? Cum influențează războiul din Ucraina, securitatea și amenințările hibride parcursul european al Chișinăului?
Într-un interviu acordat Veridica, șefa Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, ambasadoarea Daniela Morari, vorbește despre calendarul negocierilor de aderare, semnificația deschiderii Clusterului 6 privind relațiile externe, obiectivul deschiderii tuturor clusterelor până la sfârșitul anului, precum și despre sprijinul european pentru consolidarea securității Republicii Moldova și principalele provocări din procesul de aderare.
Extinderea UE, una din prioritățile președinției irlandeze
VERIDICA: Doamnă Ambasadoare, ultima lună a fost, probabil, una dintre cele mai intense din istoria relației Republicii Moldova cu Uniunea Europeană: două conferințe interguvernamentale, deschiderea negocierilor oficiale pe Clusterele 1 și 6 și Summitul Moldova-UE. Luând aceste evoluții în ansamblu, asistăm doar la o accelerare a procesului de aderare sau la o schimbare de paradigmă în modul în care Uniunea Europeană privește Republica Moldova?
DANIELA MORARI: Prin deschiderea oficială a clusterelor de negocieri am revenit la partea operațională și clasică a procesului de aderare, pentru care Republica Moldova era pregătită de ceva timp. Ne bucurăm că a fost depășit acel impas în care nu se reușea obținerea consensului necesar pentru organizarea conferințelor interguvernamentale. A fost foarte important să avem prima conferință interguvernamentală. După cum cunoașteți, potrivit metodologiei actuale, totul începe cu Clusterul 1 - „Valori fundamentale”, fără de care nu poate fi deschis niciun alt cluster. Acest lucru ne-a deschis calea către negocierile propriu-zise. Astfel, la mai puțin de o lună de la deschiderea Clusterului 1, am reușit să avansăm și cu Clusterul 6 - „Relații externe”.
În prezent, purtăm discuții foarte strânse cu Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene pentru a identifica modalitatea în care putem deschide și celelalte clustere. Atât Consiliul, cât și Comisia Europeană au reconfirmat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea acestora. Sperăm să reușim acest lucru cât mai curând, eventual la începutul toamnei.
VERIDICA: Câte clustere estimați că va reuși Republica Moldova să deschidă până la sfârșitul acestui an? Ce vă transmite Președinția irlandeză și care sunt prioritățile sale în ceea ce privește avansarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova?
DANIELA MORARI: Noi suntem pregătiți să deschidem toate cele patru clustere rămase - 2, 3, 4 și 5. Acum urmează să vedem cât de repede și în ce ordine Președinția irlandeză și statele membre ale UE vor susține această abordare. Vom vedea dacă vom putea deschide mai multe clustere simultan sau dacă vom merge în continuare într-o anumită succesiune. Cert e că prioritatea noastră e ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil. Obiectivul este ca, până la sfârșitul acestui an, toate cele patru clustere să fie deschise.
Ne bucurăm că Președinția irlandeză a reconfirmat faptul că extinderea este una dintre prioritățile mandatului său. Irlanda este o țară care a beneficiat în mod direct de procesul de extindere a UE și reprezintă un exemplu clar al modului în care integrarea europeană poate aduce beneficii atât unui stat și cetățenilor săi, cât și Uniunii Europene în ansamblu.
Totodată, Irlanda deține pentru a opta oară Președinția Consiliului Uniunii Europene și a mai exercitat acest mandat în momente-cheie ale procesului de extindere, inclusiv în 2004, când au aderat cele zece state din Europa Centrală și de Est. Prin urmare, are o experiență considerabilă în gestionarea unor etape importante ale extinderii, iar noi credem că vom putea avansa semnificativ pe parcursul Președinției irlandeze.
Deschiderea clusterelor: decizie politică, dar bazată pe merit
VERIDICA: Ca să clarificăm acest aspect: deschiderea celorlalte clustere de negocieri este, înainte de toate, o decizie politică? Sau depinde în principal de progresele pe care le face Republica Moldova acasă, de îndeplinirea condițiilor stabilite și de avansarea reformelor, inclusiv în cadrul primului cluster, cel privind valorile fundamentale?
DANIELA MORARI: În ceea ce privește deschiderea clusterelor, Comisia Europeană a finalizat deja evaluarea și a concluzionat - concluzie preluată ulterior și de Consiliul Uniunii Europene - că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere.
Desigur, procesul se bazează pe merit, după cum bine cunoașteți. În același timp, însă, fiecare etapă decizională necesită unanimitatea statelor membre ale UE. De aceea, este foarte important să avem sprijinul tuturor statelor membre la fiecare pas procedural. Noi mizăm pe acest sprijin și suntem încrezători că vom reuși să îl menținem pe parcursul întregului proces, inclusiv pentru deschiderea celorlalte clustere.
Ce înseamnă, în realitate, Clusterul 6 pentru Republica Moldova
VERIDICA: Din punct de vedere politic și strategic, ce înseamnă deschiderea Clusterului 6? De ce este acest cluster atât de important pentru parcursul european al Republicii Moldova?
DANIELA MORARI: Clusterul 6 cuprinde două capitole: Capitolul 30 - Relații externe și Capitolul 31 - Politica externă, de securitate și apărare. Acestea vizează dimensiunea externă a Uniunii Europene, incluzând politica externă, acordurile internaționale, politica comercială comună, securitatea, asistența umanitară și cooperarea pentru dezvoltare.
Sunt domenii în care Republica Moldova trebuie să fie pe deplin aliniată în momentul aderării la Uniunea Europeană. Ca stat membru, va trebui să adopte pozițiile comune ale Uniunii, să participe la mecanismele sale și să vorbească cu aceeași voce atunci când Uniunea Europeană se exprimă pe plan internațional.
De aceea, Capitolul 30 conține prevederi privind politica comercială comună, la care Republica Moldova trebuie să se alinieze. În acest context, este în curs de revizuire și ansamblul acordurilor comerciale și de cooperare pe care le avem cu alte state. Tot aici sunt incluse cooperarea pentru dezvoltare și asistența umanitară.
În acest scop, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe au fost create structuri dedicate, astfel încât să dispunem de instrumentele instituționale, expertiza și specialiștii necesari pentru elaborarea și implementarea politicilor în aceste domenii.
În ceea ce privește Capitolul 31, Republica Moldova are obligația de a se alinia la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. Acesta reprezintă, de altfel, unul dintre indicatorii evaluați atât în procesul de negociere și închidere a capitolului, cât și ulterior, în perspectiva aderării. Capitolul include, de asemenea, cooperarea în domeniul securității, participarea la misiunile și operațiunile desfășurate în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune a Uniunii Europene, coordonarea pozițiilor în organizațiile și forurile internaționale, precum și dezvoltarea instrumentelor necesare pentru consolidarea rezilienței și gestionarea în comun a amenințărilor la adresa Republicii Moldova, dar și la nivelul întregii Uniuni Europene.
VERIDICA: Republica Moldova este deja printre statele candidate cu unul dintre cele mai ridicate grade de aliniere la politica externă a Uniunii Europene. Ce mai rămâne de făcut pentru a îndeplini integral criteriile acestui cluster?
DANIELA MORARI: Aici este important să menținem acest nivel ridicat de aliniere și să ajungem la 100%. Acesta este și angajamentul Republicii Moldova. La fel de importantă este implementarea efectivă a acestor alinieri, inclusiv în ceea ce privește regimul de sancțiuni al Uniunii Europene, astfel încât să nu existe derogări sau vulnerabilități ce ar putea fi exploatate.
De asemenea, este esențial să fim implicați și să înțelegem din timp noile politici și priorități ale Uniunii Europene, aflate în curs de elaborare, astfel încât să fim ancorați cât mai devreme în documentele strategice și de politici ale UE.
Totodată, ne dorim să fim un actor activ și un contribuitor la politica externă și de securitate a Uniunii Europene. După cum cunoașteți, Republica Moldova participă deja la două misiuni din cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune a UE: EUFOR Althea din Bosnia și Herțegovina și EUTM Somalia.
Suntem, de asemenea, parte a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, prin intermediul căruia putem interveni în situații de criză, precum incendii, dezastre naturale sau alte situații de urgență. Ca viitor stat membru, Republica Moldova va avea atât dreptul de a beneficia de această asistență, cât și responsabilitatea de a contribui la acordarea asistenței în cauză pentru alte state membre.
VERIDICA: În ceea ce privește Federația Rusă, Republica Moldova s-a aliniat în totalitate la regimul de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva acestei țări?
DANIELA MORARI: Republica Moldova s-a aliniat la cinci dintre cele șase regimuri de sancțiuni pe care Uniunea Europeană le-a instituit împotriva Federației Ruse.
Experiența Republicii Moldova în combaterea amenințărilor hibride devine un avantaj pentru Uniunea Europeană
VERIDICA: Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, afirma recent că Republica Moldova a devenit una dintre cele mai experimentate țări europene în combaterea amenințărilor hibride și că această expertiză contribuie deja la consolidarea Uniunii Europene. În ce măsură această experiență reprezintă astăzi un atu al Republicii Moldova în negocierile de aderare?
DANIELA MORARI: Experiența Republicii Moldova este foarte valoroasă, deoarece țara noastră a fost, aș spune, un adevărat teren de testare. Am resimțit pe propria piele numeroase provocări hibride și am reușit să le facem față datorită mobilizării la nivel național, dar și cu sprijinul și asistența Uniunii Europene.
Această experiență este extrem de utilă și pentru alte state care s-ar putea confrunta cu provocări similare. De altfel, multe dintre lecțiile învățate de Republica Moldova au fost deja integrate în „European Democracy Shield” (Scutul European pentru Democrație), o inițiativă strategică ce stabilește măsuri și acțiuni la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea democrației, a rezilienței și a capacității de prevenire a amenințărilor la adresa proceselor democratice. Republica Moldova contribuie activ la această inițiativă.
Recent, Comisia Europeană a anunțat crearea Centrului European pentru Reziliență Democratică, iar Republica Moldova a fost invitată să participe la activitatea acestuia. Există deja mai multe platforme de cooperare, printre care rețeaua verificatorilor de fapte (fact-checkers), care combate dezinformarea și informațiile false, rețeaua dedicată asigurării integrității proceselor electorale, ce reunește instituțiile implicate în organizarea alegerilor și schimbul de bune practici privind prevenirea ingerințelor externe, precum și platformele destinate monitorizării spațiului media și identificării tendințelor de manipulare informațională. Suntem interesați să consolidăm această cooperare, să vedem cum putem beneficia în continuare de expertiza europeană, dar și cum putem împărtăși experiența acumulată de Republica Moldova în ultimii ani.
Deja am oferit expertiză Armeniei, care a trecut recent printr-un proces electoral și s-a confruntat cu provocări similare. În același timp, purtăm discuții cu colegii din Serviciul European de Acțiune Externă privind modul în care instrumentele din „Hybrid Toolbox” - setul de instrumente al Uniunii Europene pentru combaterea amenințărilor hibride - pot fi adaptate pentru a oferi sprijin pe termen mediu și lung, nu doar intervenții punctuale în situații de criză.
Analizăm cum poate fi transferată această expertiză pentru consolidarea rezilienței instituțiilor, a proceselor democratice și pentru dezvoltarea capacităților specialiștilor din domenii-cheie. Totodată, colaborăm cu serviciile Comisiei Europene responsabile de domeniul digital, securitatea cibernetică și consolidarea rezilienței în spațiul cibernetic.
Republica Moldova a fost primul stat care a activat mecanismul european „Cyber Reserve”, un instrument care completează echipele de răspuns rapid pentru amenințările hibride și atacurile cibernetice.
Există numeroase instrumente și inițiative europene în acest domeniu, iar în prezent ne aflăm într-o etapă de evaluare. Analizăm ce a funcționat, ce rămâne relevant și unde sunt necesare noi instrumente sau noi forme de cooperare. În același timp, dorim să oferim feedback instituțiilor europene, astfel încât aceste mecanisme să devină mai eficiente, mai rapide și mai bine adaptate provocărilor actuale.
VERIDICA: Deschiderea Clusterului 6 a coincis cu decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova încă 120 de milioane de euro, prin Instrumentul European pentru Pace, pentru consolidarea apărării aeriene. Există o legătură între aceste două evoluții?
DANIELA MORARI: Republica Moldova beneficiază de Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility) deja de câțiva ani. Este o facilitate ce contribuie la construirea coloanei vertebrale a sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova, alături de creșterea investițiilor și a alocărilor bugetare naționale în acest domeniu.
Prioritatea Republicii Moldova rămâne consolidarea apărării antiaeriene - și este un aspect pe care l-am subliniat în mod constant, inclusiv în dialogul cu partenerii europeni. Considerăm că Republica Moldova trebuie să se afle printre prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește acordarea acestui tip de sprijin și suntem recunoscători pentru el.
Faptul că reuniunea Consiliului Afaceri Externe, la care a fost luată această decizie, a avut loc în aceeași perioadă cu Conferința interguvernamentală este, însă, doar o coincidență de calendar, determinată de agenda instituțiilor europene. Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în cadrul Instrumentului European pentru Pace și posibilitatea extinderii sprijinului oferit prin acesta este un proces separat. Avem un dialog permanent pe această temă de mai mult timp.
Ce obligații noi își asumă Chișinăul odată cu deschiderea Clusterului 6?
VERIDICA: Odată cu deschiderea Clusterului 6, dedicat relațiilor externe și politicii de securitate și apărare, ce se schimbă concret pentru Republica Moldova? Ce mecanisme europene devin accesibile odată cu deschiderea acestui capitol și ce obligații își asumă Chișinăul în schimb?
DANIELA MORARI: După cum spuneam, Republica Moldova participă deja activ la misiunile din cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC) a Uniunii Europene. De asemenea, găzduim Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM), participăm la Mecanismul de Protecție Civilă al UE și suntem tot mai bine integrați în pozițiile și politicile Uniunii Europene în numeroase domenii.
Mă refer aici la politica externă, politica comercială, participarea în organizațiile internaționale sau la coordonarea pozițiilor în cadrul unor reuniuni globale, cum sunt conferințele ONU privind schimbările climatice (COP). De asemenea, ne aliniem pozițiilor Uniunii Europene în cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Consiliului Europei și al altor organizații internaționale.
Acesta este, în esență, obiectivul Clusterului 6: Republica Moldova să înțeleagă pozițiile Uniunii Europene și să își alinieze la ele mecanismele de luare a deciziilor și acțiunile. Totodată, este vorba despre consolidarea capacității instituțiilor noastre de a participa la procesul decizional european și, ulterior, de a implementa deciziile adoptate la nivelul Uniunii.
Ca viitor stat membru, Republica Moldova trebuie să fie pregătită să participe la același proces decizional ca Franța, Olanda, Italia sau orice alt stat membru. Aceasta înseamnă să înțelegem modul în care se formează pozițiile comune ale Uniunii Europene, să contribuim la elaborarea lor și, ulterior, să le implementăm la nivel național.
În același timp, Republica Moldova va reprezenta și va promova pozițiile Uniunii Europene atunci când va participa la reuniuni și organizații internaționale. Aceasta este semnificația Clusterului 6: integrarea deplină a Republicii Moldova în politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Această integrare nu se rezumă doar la participarea la reuniuni. Ea vizează și contribuția la politicile europene în domenii precum comerțul, asistența pentru dezvoltare, ajutorul umanitar, securitatea și apărarea. De exemplu, atunci când Uniunea Europeană decide acordarea de asistență umanitară sau pentru dezvoltare unor state terțe, Republica Moldova va participa la aceste decizii și va contribui la implementarea lor.
De asemenea, este necesar să dezvoltăm instituțiile și instrumentele administrative capabile să implementeze aceste politici în toate domeniile vizate de Clusterul 6 - de la comerț și relații externe până la securitate și apărare. Odată cu deschiderea negocierilor, au fost stabilite și criteriile provizorii pentru închiderea acestui cluster. Îndeplinirea lor va reprezenta unul dintre principalele elemente pe baza cărora Comisia Europeană și statele membre vor evalua progresul Republicii Moldova și vor decide dacă acest capitol de negocieri poate fi închis.
VERIDICA: Spuneți că Uniunea Europeană a stabilit deja criteriile pentru închiderea provizorie a capitolelor din Clusterul 6. Cât de aproape suntem de acest moment?
DANIELA MORARI: Acest cluster nu are un volum foarte mare de acquis comparativ cu celelalte. Desigur, există muncă de făcut, însă cea mai mare parte a procesului este deja începută și se află într-un stadiu avansat.
Așa cum arată experiența statelor care sunt mai avansate în procesul de aderare sau care au devenit deja membre ale Uniunii Europene, aceste capitole sunt, de regulă, printre primele care pot fi închise.
Și Republica Moldova consideră că, odată ce vor fi confirmate criteriile de referință pentru închiderea provizorie (closing benchmarks), care permit inițierea discuțiilor privind închiderea capitolelor de negocieri, acestea se vor număra printre primele capitole ce vor putea fi închise.
Primele capitole care ar putea fi închise în negocierile de aderare
VERIDICA: Despre ce capitole este vorba și care dintre ele au cele mai mari șanse să fie închise primele?
DANIELA MORARI: În afară de Clusterul 6, există capitole care vizează educația și cercetarea, domeniul digital, cooperarea vamală și alte sectoare. Pe baza evaluărilor noastre interne, considerăm că aceste capitole sunt suficient de avansate pentru a putea trece la etapa următoare.
Desigur, aceasta este o evaluare preliminară făcută de autoritățile Republicii Moldova. Ea este urmată de evaluarea experților Comisiei Europene, iar ulterior concluziile sunt discutate și confirmate în cadrul grupurilor de lucru, cu participarea statelor membre. Abia după acest proces se poate decide dacă un capitol este suficient de matur pentru a fi închis.
VERIDICA: Care sunt capitolele de negocieri ce vor necesita cele mai multe reforme și care, cel mai probabil, vor fi și cele mai dificil de închis?
DANIELA MORARI: Există mai multe tipuri de provocări. Sunt capitole care presupun preluarea unui volum foarte mare de acquis comunitar. De exemplu, în domeniul agriculturii există sute de acte legislative care trebuie armonizate. Nu este neapărat cel mai dificil proces din punct de vedere conceptual, dar este unul foarte amplu și consumă foarte mult timp.
Există și capitole a căror implementare este foarte costisitoare - un exemplu este mediul. În acest domeniu este esențial să stabilim prioritățile și să identificăm resursele financiare necesare pentru implementarea standardelor europene. Dacă ne uităm la experiența statelor care au aderat anterior la Uniunea Europeană, observăm că aceste capitole au fost printre ultimele închise, tocmai pentru că sunt foarte complexe și presupun investiții considerabile.
Sunt, de asemenea, capitole care implică un număr mare de instituții. În aceste cazuri, coordonarea este mai dificilă și poate prelungi procesul de implementare, deoarece sunt implicate cinci, șapte sau chiar mai multe autorități publice.
În fine, există capitolele din Clusterul 1 - „Valori fundamentale”, care beneficiază de cea mai strictă monitorizare. Potrivit metodologiei actuale de aderare, negocierile încep cu acest cluster și se încheie tot cu el. De aceea, evaluarea este mult mai riguroasă, iar multe dintre reformele din acest domeniu sunt sensibile din punct de vedere politic pentru statele membre. Pe lângă implementarea reformelor, este nevoie și de un efort constant de comunicare și de convingere a statelor membre, în special a celor care manifestă rezerve sau sunt mai prudente în privința procesului de extindere.
VERIDICA: Dacă ar fi să privim spre următoarele 12 luni, care va fi testul decisiv al Republicii Moldova? Ce va conta cel mai mult pentru ca obiectivul finalizării negocierilor până în 2028 să rămână unul realist?
DANIELA MORARI: Agenda noastră este ambițioasă și clară: să finalizăm negocierile de aderare și să încheiem Tratatul de aderare în mandatul actualei Comisii Europene, astfel încât ulterior, după procedurile de ratificare, Republica Moldova să poată adera până în 2030, termen stabilit la nivel intern. Și este esențial ca toate segmentele societății să contribuie la acest obiectiv major. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex, care nu poate fi realizat de o singură instituție sau de un singur actor - este un proces de transformare care necesită implicarea întregii societăți.
Toți împărtășim aceleași aspirații: standarde de viață mai bune, oportunități pentru dezvoltarea și creșterea economică. Și este important să găsim modalitatea prin care fiecare să contribuie la acest efort comun și să valorificăm, împreună, oportunitățile pe care ni le oferă procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cred că această unitate și coeziune, de care avem nevoie ca să ne atingem obiectivul de integrare în UE, și este testul principal pe care urmează să-l trecem cu toții.
