În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
Acest lucru denotă în mare parte impasul în care a ajuns recuperarea activelor fraudate. În luna decembrie 2025 cele trei bănci aflate în procedură de lichidare au încasat doar 252.000 de lei din titluri executorii, proceduri de insolvabilitate. Este o sumă ce ar fi suficientă doar pentru plata salariilor lichidatorilor şi a altor costuri de gestiune.
Băncile mai au de rambursat 11,2 miliarde de lei
Anul trecut în cadrul eforturilor de recuperare a activelor fraudate, cele trei bănci au încasat aproximativ 84 milioane de lei şi au rambursat în contul creditelor de urgenţă circa 61 de milioane de lei. Este totuşi un progres faţă de 2024, când sumele au fost de două ori mai mici.
În total, în peste 11 ani, valoarea totală a sumelor rambursate de celei trei bănci constituie doar 2,93 miliarde de lei, sau ceva mai mult de 20% din suma totală din „Miliardul Furat”.
În consecinţă la finele anului 2025, datoria băncilor respective față de Ministerul Finanțelor constituia circa 11,2 miliarde de lei, dintre care: Banca de Economii – 7,6 miliarde de lei; Unibank – 1,8 miliarde de lei şi Banca Socială – 1,79 miliarde de lei.
O astfel de evoluţie se explică prin faptul că cele trei bănci şi debitorii lor nu mai dispun de active ce pot fi recuperate.
Aici ar trebui amintite asigurările făcute acum 10 ani de către fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, (finul lui Vladimir Plahotniuc), potrivit căruia banii furaţi din sistemul bancar vor fi recuperaţi într-un an sau doi şi că nu ar exista „motive de îngrijorare pentru populaţie că va achita datoriile la BNM timp de 25 de ani”.
Un miliard pe an din bugetul statului
Datele actuale arată că, de fapt, datoriile generate de „Furtul Miliardului” sunt achitate în special de la bugetul statului, adică din banii acumulaţi din taxe şi impozite plătite de cetățeni.
Este vorba de plățile anuale ale Ministerului Finanţelor pentru deservirea obligațiunilor de stat în valoare de 13,34 miliarde de lei, emise în octombrie 2016, pe termen de până la 25 de ani, care au fost transmise în contul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în scopul executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată, derivate din garanțiile de stat, acordate în anii 2014-2015 pentru cele trei bănci.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor în 2024, în acest scop a fost achitată suma de 927,5 milioane de lei (plata dobânzilor și a sumei principale), ceea ce constituie circa 0,3% din Produsul Intern Brut.
Pentru anul 2025 suma a fost mai mare și a depășit 950 milioane lei, iar în următorii ani plățile ce urmează a fi făcute de la bugetul de stat – în contul deservirii obligațiunilor de stat respective (plata dobânzilor și a sumei principale) – pot ajunge la un miliard de lei pe an (în 2029) și se vor se situa la nivel de 0,2-0,3% din PIB, arată estimările Ministerului Finanţelor.
Câte un miliard de lei în contul acoperirii datoriilor generate de „Furtul Miliardului” va trebui plătit timp de încă 15 ani, până în 2041.
Speranţele Ministerului Finanţelor
În cadrul unei emisiuni la postul TVR Moldova, ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița, a declarat că statul are obligația de a achita această datorie, care nu poate să dispară de la sine.
„Cam un miliard din deservirea datoriei sunt plățile pe care continuăm să le facem pentru acea crimă, asta pe partea de cheltuieli. Pe partea de venituri, cele mai importante dosare sunt pe rol. Urmează să mai avem ședințe, discuții, să formulăm anumite demersuri privind cum am putea să recuperăm, din ce poate fi recuperat, dar anume pe partea de recuperare, din păcate, nu pot oferi prea multe detalii....Îl achităm, cam un miliard pe an, este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a spus ministrul Finanțelor.
Din declaraţia lui Andrian Gavrilița putem deduce că autoritățile speră că în urma unor condamnări în dosarul „Furtul Miliardului” vor fi recuperate sume mai mari.
„Trebuie să o onorăm (datoria – n.a.) și în același timp să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a afirmat ministrul Gavriliță.
În acest context, este important cum îşi fac munca anchetatorii, procurorii şi alte autorităţi implicate în investigarea fraudei bancare.
Ce și unde mai poate fi recuperat?
Doi ani în urmă, unul dintre principalele motive invocate la revocarea lui Octavian Armașu din funcția de guvernator al BNM a fost progresul insuficient al acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.
În document se constata „activitatea insuficientă și defectuoasă a Băncii Naționale a Moldovei în contextul auditului proceselor și persoanelor implicate în dosarul „Frauda Bancară””, fără a fi menţionat „rolul” procurorilor.
De atunci a existat un anumit progres, dar care nu a fost sesizabil în creşterea încasărilor în dosarul fraudei bancare. De la fostul preşedinte al Băncii de Economii, condamnat în 2014 nu prea aveai ce confisca şi valorifica.
Se estimează că vreo câteva sute de milioane lei ar putea fi încasaţi ca urmare a condamnării oligarhului Vladimir Plahotniuc. În dosarul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. Adică, dacă va fi condamnat, oligarhul ar urma să achite circa 740 milioane lei.
Dar o parte din activele atribuite lui se află de 5-6 ani sub sechestru, iar unele au degradat foarte mult. De exemplu, la fosta sa reşedinţă de afaceri Global Business Centre curge acoperişul.
Nici de de la Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară şi obligat de instanță să restituie peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare, nu ai ce confisca şi valorifica. Anul trecut, bunoară, doar aproximativ 600.000 de lei au intrat în conturile băncii devalizate în cadrul procedurii de executare silită.
Mai există şi circa 1,9 miliarde de lei, bunuri şi hârtii de valoare ale Victoriabank, care se află sub sechestru încă în august 2020, „cu scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și asigurării acțiunii civile”, după cum afimră procurorii..
Potrivit anchetei făcute de Kroll, în noiembrie 2014, Victoriabank (controlată atunci de oligarhul Plahotniuc și condusă de Natalia Politov-Cangaș) a fost implicată într-un așa-numit „carusel financiar”, ce a culminat cu furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar autohton. Atunci, imediat după ce Guvernul condus de Iurie Leancă a emis garanția de 9,5 miliarde lei, Victoriabank a transferat în câteva zile aproape două miliarde de lei pe conturile Băncii de Economii. De acolo banii au dispărut, fiind trimiși pe conturile unor firme offshore.
Banca nu a rămas, însă, fără bani. Aceștia i-au fost returnați în scurt timp din rezervele Băncii Naționale. Astfel, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, pentru că transferul de bani a fost o operațiune planificată și coordonată, susțin procurorii. Administrația Victoriabank a negat faptul că ar fi încălcat legislația prin transferul de bani.
Pe de altă parte se atestă deja o „oboseală” sau plictiseală din partea unor autorităţi pentru subiectul furtului miliardului. De exemplu guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, se arăta întristată de faptul că, la 10 ani de la furtul miliardului, subiectul continuă încă să se afle pe agenda publică.
