După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Transferul bașcanului Găgăuziei, Evgheniei Guțul, în Penitenciarul de la Rusca confirmă presiunile exercitate de autoritățile centrale asupra regiunii autonome, potrivit unor activiști apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor.
În perioada iulie 2013 – septembrie 2014, Ilan Șor, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație SA „Banca de Economii”, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 de milioane de dolari din activele băncii.
„Eurasia” a devenit prima entitate inclusă în Registrul organizațiilor extremiste din R. Moldova.
Organizația „Eurasia”, afiliată fugarului condamnat Ilan Șor și aflată pe lista de sancțiuni internaționale, a fost declarată organizație extremistă în R. Moldova, la cererea SIS.
„Nu vreau în UE, deoarece în locul rândurilor vii la policlinică au început să se facă programări online” - așa spune o femeie, într-un pretins vox realizat de un canal de telegram din Transnistria, care încearcă să demonstreze că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Lansarea negocierilor de aderare la 15 iunie a.c. a readus în spațiul public o serie de narațiuni false despre UE și tentative de a prezenta procesul de integrare drept lung, anevoios și fără final, iar aderarea în sine ca un rezultat fără beneficii.
Potrivit învinuirii, Ilan Șor, deținând funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 000 000 de dolari din activele băncii.
Cine îl cheamă pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Găgăuzia, istoria disputei legate de licitația de 58 de milioane de lei din Vulcănești și problemele agricultorilor – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Apărarea susține că procesul a fost afectat de nereguli și anunță că va continua căile de atac, în timp ce Procuratura Anticorupție consideră pedeapsa prea blândă și cere majorarea acesteia la 13 ani de închisoare.
În același dosar, fosta secretară a partidului Șor, Svetlana Popan a rămas cu pedeapsa de șase ani de detenție.
Instanța urmează să se pronunțe și asupra recursului depus de secretara fostului partid Șor, Svetlana Popan, după condamnarea acestora în primă instanță.
Procesul penal împotriva Evgheniei Guțul a pornit de la torța adusă de la Moscova, care conținea o părticică din „flacăra veșnică”, scrie canalul de Telegram GagauzNews.
Eliminarea din cursa electorală a candidatului Partidului „Democrația Acasă” la primăria Orhei a fost un ordin politic executat de Comisia Electorală Centrală, scriee portanul „Enewsmd”.
Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Ilan Șor a finanțat ilegal, cu peste 450 de mii de dolari, un partid politic de dreapta cu viziuni proeuropene în vederea menținerii controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova.
Instanța de judecată a respins solicitarea acestuia de a fi exclus de pe listă.
Cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, care este dat în urmărire.
Guvernarea modifică legislația, pregătind un nou „furt al miliardului”, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Discuția privind decizia autorităților din Republica Moldova de a ieși din CSI, masa rotundă cu participarea politicienilor pro-Kremlin la Comrat și problemele războiului informațional în țara noastră – acestea sunt temele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor de la Comrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar fi invitat la un eveniment festiv clerici „schismatici români” și i-ar fi ignorat pe cei de la Mitropolia Moldovei.
Liderul fracțiunii „Victorie” din Consiliul Municipal Bălți, Veaceslav Jucov, a anunțat că renunță la mandatul de consilier municipal și la funcția de președinte al fracțiunii.
A fost conflictul de pe Nistru un război ruso-moldovean, de ce a izbucnit criza politică din cauza alegerilor în Adunarea Populară și poate fi considerată Evghenia Guțul o infractoare? Acestea sunt temele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Atunci când am văzut investigațiile Ziarului de Gardă despre protestatarii și activiștii Șor, m-am întrebat care e istoria de viață a acestor oameni. Pentru un proiect de cercetare internațional despre cultura protestelor, am ajuns să vorbesc cu câțiva dintre ei.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se pregătește pentru a soluționa pe cale militară problema transnistreană, iar Parlamentul de la Chișinău ar fi adoptat un buget de război cu scopul de a pune în aplicare acest plan, potrivit deputatei ruse, Alena Arșinova, care conduce organizația „Eurasia”, aflată sub sancțiuni internaționale.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
Anunțul vine după ce Ilan Șor a declarat că nu va mai susține „proiecte sociale” în R. Moldova.
Ologarhul susține că autoritățile i-au blocat 50 de milioane USD.
Deputații găgăuzi se dezic de Ilan Șor, analiza programului noului guvern și declarațiile critice la adresa Republicii Moldova ale unui fost deputat – acestea au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză pe parcursul săptămânii trecute.