Cazul deputatului Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de detenție pentru corupere politică, s-a transformat într-un scandal diplomatic de proporții între Chișinău și Moscova, după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a făcut publică înregistrarea cu implicarea Ambasadei Federației Ruse în salvarea lui Nesterovschi de la închisoare.
Subiectul corupției politice a devenit unul de importanță majoră în Republica Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc în a doua jumătate a acestui an.
Cum arată corupția politică în Republica Moldova?
Corupția politica nu este un fenomen nou în Republica Moldova, el fiind prezent în în viața politică a statului încă de la proclamarea independenței. În trecut, corupția politică se referea, totuși, preponderent la activitatea politicienilor și la modul de finanțare a partidelor. Sistemul electoral al Republicii Moldova – cu o singură circumscripție electorală și alegeri bazate pe liste de partid – a facilitat dezvoltarea oligarhiei politice.
În campaniile electorale de altădată era o practică obișnuită ca un anumit politician, pentru o sumă de bani, neafișată public, să fie trecut printre primii pe lista candidaților la alegerile parlamentare, pentru a fi eligibil în Parlament. Presa a scris nu o singură dată despre astfel de cazuri, iar în anumite situații protagonuiștii articolelor au recunoscut că au plătit pentru a deveni deputați, cum a fost cazul lui Veaceslav Platon, care a ajuns în Legislativ în urma alegerilor din 5 aprilie 2009 pe listele Alianței „Moldova Noastră”.
Finanțarea partidelor politice a fost un subiect intens discutat în Republica Moldova, legislația fiind modificată în mai multe rânduri pentru a restricționa și a asigura transparența formațiunilor politice. Cu toate acestea, politicienii reușeau să găsească modalități de a ocoli legea.
Pentru a lupta cu fenomenul finanțării ilicite a partidelor, începând cu 1 ianuarie 2016, a intrat în vigoare legea care stabilește modul de finanțare a formațiunilor politice de către stat, în funcție de rezultatele obținute în alegeri. Dar nici aceste prevederi legale nu au reușit să oprească finanțarea netransparentă a partidelor. Politicienii au găsit noi modalități de a finanța partidele – prin intermediul unor fundații, prezentate oficial ca acțiuni filantropice. Prin acest lucru se explică apariția unor fundații de genul „Edelweiss” (asociată oligarhului fugar, Vladimir Plahotniuc) sau „Soluția” (afiliată liderului socialiștilor, Igor Dodon). Totuși, cel mai departe a mers controversatul politician și om de afacari Ilan Șor, astăzi fugar la Moscova, care, prin intermediul magazinelor sociale „Merișor” și a farmaciilor sale sociale, a reușit să-i instituționalizeze electoratul propriului partid.
Partidul „Șor” a sfidat deschis prevederilor legale privind finanțarea partidelor, încălcând sistematic în mod grosolan legislația electorală. Din această cauză, reprezentanții săi au fost scoși, nu o singură dată din cursele electorale (cum ar fi cazul Marinei Tauber și a Reghinei Apostolova). Iar, în iunie 2023, din aceleași cauze Partidului „Șor” a fost declarat neconstituțional. Chiar și așa, Ilan Șor nu și-a oprit activitatea politică subversivă la adresa instituțiilor statului, transformând defunctul său partid în „rețeaua Șor”, care activează informal folosind la scară largă mijloace de corupere politică a cetățenilor.
Combaterea corupției politice – prioritatea zero în ajunul alegerilor
După referendumul privind integrarea Europeană și alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, care au scos la suprafață nivelul uriaș de corupere a alegătorilor, subiectul combaterii corupției electorale a devenit o prioritate pentru guvernare. Din acest considerent, a crescut presiunea autorităților pe instituțiile procuraturii. Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, a plătit cu funcția pentru că guvernarea a început să insiste pe dosarele legate de corupție politică.
La începutul anului curent, mai multe dosare privind corupția politică au ajuns din nou în vizorul opiniei publice, odată cu pronunțarea sentințelor de către în instanțele de judecată, cum ar fi cazurile deputaților Nesterovschi și Lozovan. În majoritatea dosarelor de corupere politică sunt vizate persoane afiliate „grupului Șor”. În total, până în aprilie a.c., Procuratura Anticorupție a diferit justiției 18 cauze penale în contextul investigării mecanismului de finanțare ilegală a partidelor afiliate „grupului Șor”. Aceste dosare vizează fapte comise între anii 2022-2024, în total fiind pronunțate deja patru condamnări.
„Grupul Șor” încearcă să politizeze aceste dosare, acuzând guvernarea că îi intentează dosare politice opoziției pentru a o reduce la tăcere. Însă, deși sunt vizate persoane care activează politic, natura dosarelor în care sunt investigate persoane afiliate „grupului Șor” este una strict juridică. Iar cauza în care este vizată bașcanul regiunii găgăuze, Evghenia Guţul, poate servi drept exemplu a faptului cum opoziția prorusă încearcă să politizeze un dosar eminamente penal.
Guțul era investigată pe două capete de acuzare pentru fapte comise încă înainte de a deveni bașcan (un dosar din perioada 2019-2022, altul din septembrie 2022-noiembrie 2022) pentru implicare în finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, în calitate de secretară a acestei formațiuni. Urmărirea penală în care este vizată Guțul a fost lansată în ianuarie 2022, iar dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2024. Reținerea ei, pe 25 martie a.c., pe Aeroportul Internațional Chișinău a avut loc la câteva ore după ce Procuratura Anticorupție anunțase că a finalizat dosarul penal în care Guțul este investigată, existând bănuială rezonabilă că bașcanul găgăuz voia să fugă peste hotare pentru a scăpa de o eventuală pedeapsă.
Reținerea Evgheniei Guțul a provocat reacțiii multiple din partea opoziției, în special pro-ruse, dar și a Kremlinului, care a condamnat reținerea bașcanului și a acuzat autoritățile moldovenești de „călcarea în picioare” a democrației, după modelul românesc în cazul Călin Georgescu. Însăși Guțul a adresat scrisori președinților Rusiei, Vladimir Putin; Turciei, Recep Tayyip Erdoğan; și SUA, Donald Trump; dar și către vicepreședintele american JD Vance, în care a acuzat guvernarea de la Chișinău de presiuni asupra etniei de găgăuze și de acțiuni de subminare la adresa regiunii autonome. Ea a chemat liderii acestor țări să ia măsuri contra autorităților moldovene.
Coruperea politică, în umbra Kremlinului
În spatele corupției politice din Republica Moldova se află oameni ai Kremlinului care îl supraveghează pe oligarh fugar Ilan Șor. În condițiile în care instanțele judecătorești au început să ia decizii de condamnare a persoanelor din anturajul lui Șor pentru acte de corupere politică, apropiați ai săi au început să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Este cazul „mânii drepte” a lui Șor, Marina Tauber, după care urmau să părăsească teritoriul național, Evghenia Guțul, și liderul Partidului „Șansa”, Alexei Lungu, ambii împiedicați să iasă din țară.
Implicarea Rusiei pentru a-l ajuta pe Alexandr Nesterovschi să scape de închisoare și să se ascundă în regiunea separatistă din stânga Nistrului controlată de Moscova, este în realitate un amestec grosolan în treburile interne ale Chișinăului. Acest caz a deconspirat faptul că Rusia, prin intermediul omul său Ilan Șor în calitate de instrument hibrid, încearcă să influențeze procesele politice și electorale din Republica Moldova. Deși Moscova neagă această implicare, dovezile aduse de către SIS sunt concludente. Se poate presupune că în același mod „misterios” a dispărut de pe teritoriul Republicii Moldova și celălalt deputat conectat la „grupul Șor”, Irina Lozovan.
Concluzii
În ultimii ani, fenomenul corupției politice în Republica Moldova a trecut prin mutații esențiale – de la finanțare netransparentă a partidelor politice la coruperea directa a alegătorilor în timpul proceselor electorale, adică la cumpărarea voturilor. Proporțiile coruperii au ieșit la suprafață la referendumul privind integrarea europeană și la alegerile prezidențiale din toamna lui 2024, când a existat pericolul real, fără precedent de altfel în Republica Moldova, ca un scrutin popular să fie deturnat. În spatele fenomenului coruperii politice și electorale se află oligarhul fugar de la Moscova Ilan Șor, ghidat de oamenii Kremlinului și serviciile speciale rusești.
În perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, este în interesul Chișinăului ca instituțiile statului să asigure securitatea votului popular, astfel încât rezultatele scrutinului să fie în conformitate cu voința alegătorilor moldoveni, să nu fie influențat de ingerințele rusești. În funcție de modul în care instituțiile statului vor avea capacitatea să securizeze votul cetățenilor, diminuând la maxim fenomenul corupției politice în timpul alegerilor, va depinde evoluția parcursului european al Chișinăului. Asigurarea unor alegeri libere, corecte și neinfluențate din exterior va crește șansa Republicii Moldova să rămână un stat democratic și să-și continue cursul spre UE și după extrem de importantul scrutin parlamentar din a doua jumătate a acestui an.
