Vizita unor reprezentanți ai regimului taliban la Chișinău a declanșat primul test major de politică externă pentru noua guvernare, într-un moment în care Republica Moldova negociază cu Uniunea Europeană Clusterul 6 – Relații externe. Tot în aceeași săptămână, Executivul a prezentat noua politică fiscală și a avertizat asupra riscurilor generate de criza energetică și seceta hidrologică. Acestea sunt cele trei subiecte pe care le vom analiza în Sinteza Veridica din această săptămână.
Poza cu cei trei exponenți ai regimului taliban la Chișinău
Republica Moldova s-a pomenit într-o „situație jenantă”, după spusele premierului Vasile Tofan. Luni, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a confirmat că o delegație a Ministerului Agriculturii din Afganistan a primit vize de intrare în Republica Moldova, dar a precizat că vizita nu presupune contacte oficiale cu autoritățile moldovene și nu schimbă poziția țării față de regimul taliban.
În același timp, presa de la Kabul a avut o versiune diferită. Potrivit acesteia, delegația Ministerului Agriculturii, Irigațiilor și Creșterii Animalelor din Afganistan, condusă de viceministrul Mawlawi Sadr Azam Usmani, se află în Republica Moldova în perioada 2–7 august a.c., la „invitația oficială” a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Poza ciudată cu cei trei exponenți ai regimului taliban din Aeroportul Internațional Chișinău a fost explicată de un oficial de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, a confirmat că a semnat un demers către Ministerul Afacerilor Externe pentru a facilita eliberarea vizelor de intrare în Republica Moldova pentru cei trei reprezentanți ai regimului taliban. Oficialul susține că măsura a fost luată la solicitarea unor producători moldoveni de produse fitosanitare, interesați să intre pe piața afgană, explicând că potențialii parteneri din Afganistan doreau să viziteze unitățile de producție înainte de a iniția relații comerciale. Totodată, Șarban a precizat că Republica Moldova nu a transmis nicio invitație oficială autorităților de la Kabul. Joi, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că din punct de vedere al procedurii totul a fost corect în situația cu talibanii.
Numai că explicația angajatului Ministerului Agriculturii și cea a ministrului Afacerilor Externe nu a fost acceptată de șefa statului. Joi seară, președinta Maia Sandu a spus la Jurnal TV că acest incident scoate la iveală faptul că unii funcționari cu funcții înalte nu sunt la curent cu politica externă a Republicii Moldova și poziția oficială a țării față de regimul taliban. Președinta a explicat că funcționarii de la Ministerul Afacerilor Externe au procesat solicitarea venită de la Ministerul Agriculturii, presupunând că aceasta este susținută și verificată de un demnitar cu funcție publică.
„Niște funcționari de la Ministerul de Externe, în momentul în care a venit o solicitare oficială de la alt minister, și-au imaginat, chiar dacă procedurile nu le cereau, că această solicitare este susținută și confirmată de un secretar de stat. La alte persoane această informație nu a ajuns și, iată, s-a întâmplat acest incident”, a dezvăluit șefa statului. Incidentul cu pricina se produce tocmai în perioada în care Republica Moldova negociază cu UE Clusterul 6 – Relații externe. În esență, Clusterul 6 – Relații externe presupune: alinierea treptată la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv susținerea declarațiilor și sancțiunilor adoptate de Uniune.
Politica fiscală a echilibrului, prezentată de Vasile Tofan
La câteva săptămâni după ce reforma fiscală a contribuit la căderea Guvernului Munteanu, noul Executiv vine cu propria viziune: taxe mai mici pentru cei care muncesc și impozite mai mari pentru „vicii”. În discursul său rostit joi, șeful Guvernului a rezumat astfel proiectul de lege: „Mai puține taxe pe muncă. Lăsăm la oamenii care muncesc circa 800 de milioane de lei. Mai mult sprijin pentru investiții.
Mai multă taxare pe vicii. Mai multă echitate între cei care plătesc corect și cei care fac evaziune. Mai puține excepții care complică viața antreprenorilor și a oamenilor”.
Mai exact, documentul prevede majorarea scutirii personale la 40.000 de lei anual și impozit zero pentru profitul reinvestit, pentru a stimula investițiile și reducerea economiei subterane. În același timp, Guvernul propune taxe mai mari pentru jocurile de noroc, tutun, țigaretele electrice, băuturile cu zahăr și articolele pirotehnice, precum și introducerea TVA pentru bunurile comandate de pe platformele externe. Toate acestea, susțin autoritățile, pentru că legislația actuală nu obligă suficient comercianții din afara Republicii Moldova să achite TVA pentru bunurile vândute consumatorilor din țară, ceea ce creează un avantaj față de comercianții locali și reduce veniturile la buget. În același timp, premierul a afirmat că proiectul a fost revizuit în urma consultărilor publice și că impactul asupra populației a fost unul dintre principalele criterii avute în vedere. „Știm că orice schimbare de TVA la alimente, medicamente, gaz sau energie poate afecta familiile. De aceea, am ales o abordare mult mai prudentă”, a spus el.
Astfel, cota redusă de TVA de 8% va fi păstrată pentru produsele de strictă necesitate, precum pâinea, legumele, fructele, majoritatea produselor lactate și medicamentele. Trebuie subliniat că în mandatul fostului executiv, responsabilii de domeniul financiar optau pentru 20% TVA la medicamente, propunere care a împins de asemenea Guvernul Munteanu spre demisie. Criticile exprimate public de fostul ministru al Sănătății, Emil Ceban, se pare că au fost una din problemele din cauza cărora el nu s-a regăsit în garnitura guvernamentală condusă de Vasile Tofan.
Pentru celelalte produse alimentare, precum și pentru agricultură, HoReCa, cazare și turism, actualul executiv propune o cotă de 12%. Fostul Guvern propunea majorarea cotei de TVA pentru sectorul HoReCa de la 8% la 18%. Asociațiile din domeniul ospitalității avertizau atunci că o asemenea decizie ar duce la falimente și concedieri masive în sector. În cazul energiei și gazelor naturale, facilitățile fiscale vor fi menținute până la încheierea sezonului rece, urmând ca noile reguli să intre în vigoare din 1 aprilie 2027. Proiectul mai prevede majorarea impozitării veniturilor din capital și introducerea unei taxe de solidaritate pentru sectorul bancar, măsuri care, potrivit Guvernului, vor aduce venituri suplimentare la buget. Documentul urmează să fie supus consultărilor publice înainte de adoptare. Se observă că Guvernul Vasile Tofan a ales o cale de mijloc pe unele domenii, decizie care nu a provocat pe moment reacții spontane din partea reprezentanților domeniilor vizate.
Moldova, cu două lacuri de acumulare, și fără apă
Republica Moldova este extrem de afectată de criza energetică și seceta hidrologică care se resimte la nivel european. Chiar dacă are pe teritoriul său două mari lacuri de acumulare – Novodnestrovsk și Dubăsari – statul moldovenesc nu controlează niciunul din ele. Responsabilii de la Ministerul Mediului constată din cele relatate de Kiev și Tiraspol o reducere constantă a rezervelor de apă în cele două lacuri. Epuizarea volumului de apă în lacul de acumulare al Complexului Hidroenergetic Nistrean pune probleme, după estimările ecologiștilor, și pentru anul viitor, din cauza ca există riscul ca bazinul respectiv să nu reușească să se umple în sezonul rece.
În același timp, lipsa precipitațiilor, în special în bazinul Dunării, reduce capacitatea de producție a hidrocentralelor și pune presiune suplimentară pe piețele energetice regionale. În aceste condiții, întreprinderea de stat Energocom, în calitate de furnizor central, combină mai multe surse: energia cumpărată prin contracte bilaterale stabilite din timp, energia regenerabilă disponibilă și energia procurată zilnic de pe piețele regionale pentru a acoperi diferențele dintre consumul prognozat și cel real. Premierul Vasile Tofan nu a exclus deconectări controlate ca măsură pentru a depăși deficitul energetic.
