Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul.
Nicanor Ciochină, acuzat de accidentare mortală a unui băiat, este primar cu acte în regulă la Boldurești, Nisporeni; Transnistria a ajuns cu gazele pe butuci; iar la 84 de ani de la primul val de deportări, Guvernul Republicii Moldova a decis să facă publice toate dosarele oamenilor persecutați de sovietici - acestea sunt trei subiecte pe care le vom analiza pe scurt în sinteza săptămânii curente.
Nicanor Ciochină, cel care a accidentat mortal un minor, în loc să se ascundă de ochii lumii, a candidat și a fost reales de consătenii săi din Boldurești, Nisporeni, primar al localității, fapt care a revoltat opinia publică din Republica Moldova. Tot în această săptămână, în care s-a mutat la Domnul compozitorul Eugen Doga, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 106 ani, și ultimul veteran al Armatei Române și cea mai vârstnică persoană din Republica Moldova, Constantin Cojocaru. Bărbatul a luptat împotriva sovieticilor, s-a războit cu naziștii, a supraviețuit deportărilor staliniste și regimului sovietic, care a vrut să îi nenorocească familia. Iar în Zona de Securitate au avut loc noi tentative de provocări din partea Tiraspolui. Aceste sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insisită pe cursul european al României. Opinia publică este în continuare și cu ochii pe ce se întâmplă cu scandalul eliberării criminalilor periculoși, pentru a afla toți actorii din această afacere cu implicații oneroase și, probabil, politice. Un alt subiect sensibil se referă la pretențiile financiare ale președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de prejudicii morale și materiale pentru perioada în care a fost scoasă din sistemul judecătoresc, la indicațiile regimului controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Toți cei 12 judecători care au adoptat decizii în schema „Spălătoria rusească” (Laundromat), scoși de sub urmărire penală în 2020, pentru învinuirea de spălarea de bani, au dreptul să solicite în instanță despăgubiri financiare de la stat. O parte din reclamațiile magistaților urmăriți penal au fost satisfăcute în prima instanță și se află în examinare la Curtea de Apel. Pretențiile financiare se ridică, pentru moment, la cel puțin sute de mii de lei pentru fiecare reclamant, dar procesele sunt abia la început. În aceleași timp, suspiciunile unui atac raider în cazul litigiului dintre Primăria Chișinău și SRL Epamedia persistă în spațiul public. De data aceasta, fracţiunea PAS din Consiliul Municipal Chişinău îl acuză pe primarul Ion Ceban de complicitate în afaceri ilegale cu Epamedia.
Eliberarea criminalilor periculoși a monopolizat discuțiile din spațiul public și în această săptămână. Potrivit surselor Veridica.md, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura disciplinară împotriva lui Igor Negreanu, judecătorul responsabil de emiterea încheierilor cu privire la eliberarea unor condamnați la detenție pe viață. Însă ceea ce lipsește în spațiul public cu referire la problema respectivă este opinia Avocatului Poporului, care a monitorizat, din 2022 încoace, examinarea cererilor condamnaților la detenție pe viață pentru a fi eliberați.
Scandalul legat de Legea Amnistiei, scrisoarea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adresată unei foste judecătoare a Curții Supreme Justiție, demisă pentru probleme de integritate, și achitarea fostului ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguța, în dosarul anabolizantelor sunt subiectele care au marcat de departe săptămâna curentă la Chișinău și vor influența cu certitudine viața politică moldovenească pe viitor.
Dosarul deputatei Marinei Tauber, fugită din Republica Moldova, a ajuns pe ultima sută de metri, avocații activistei oligarhului fugar urmează să își prezinte probele în instanță. Bașcana Evghenia Guțul a rămas în arest preventiv doar pentru 20 de zile după ce judecătoarea Olga Bejenari, cea care i-a permis Marinei Tauber să plece din țară, a respins solicitarea Procuraturii Anticorupție. Deputații comuniști și socialiști fac eforturi să promoveze legislația rusească în Republica Moldova, sub pretextul că ar fi de inspirație americană.
Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv.
Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie.
Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul.
Campania de dezinformare a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, declanșată împotriva sprijinului financiar al UE de 1,9 miliarde de euro și deschiderea postului public TV pentru minorități sunt subiectele care au dominat de departe în spațiul public în săptămâna curentă. Lăsând la o parte agenda evidentă pro-Kremlin a socialiștilor, întrebarea esențială care se impuse este cum își propun criticii deschiderii unui post public de limbă rusă să ajungă în casele și capetele locuitorilor regiunii găgăuze și celei transnistrene expuși complet campaniei de dezinformare atât din partea instituțiilor media de stat rusești, cât a celor controlate de administrațiile regionale?
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie a.c.
Moscova spune că nu livrează gaze, Tiraspolul acuză Chișinăul că blochează gazele rusești
Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească. Pe fundalul acestei isterii, Vladimir Putin a anunțat, joi, că tranzitul gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei nu are cum să fie rezolvat până la sfârșitul anului 2024, abandonând Transnistria în frig și întuneric.
Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe.
Demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului întreprinderii de stat Energocom, Victor Bînzari, și a reprezentantului societății civile în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, amplifică panica cetățenilor legată de criza energetică provocată, pe de o parte, de achiziționarea stângace a gazelor, iar, pe de altă parte, de posibile scumpiri ale curentului electric.
Cine se face vinovat de scumpirile la gaze, de ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a apucat să examineze în grabă solicitarea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifelor și ce are de gând să facă Chișinăul cu Transnistria după ce Gazprom a decis să o lase în plină iernă în frig și pe întuneric, cu o datorie de 10,5 miliarde de dolari acumulată în decurs de peste 30 de ani – acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna.
Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
Criticile lansate de către Maia Sandu la adresa Procuraturii Anticorupție pentru lipsa de rezultate în lupta împotriva corupției politice, susținute de premierul Dorin Recean, reprezintă de departe subiectul principal al săptămânii și denotă voința evidentă a guvernării de a scăpa de șefa acestei procuraturi, Veronica Dragalin.
Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.