Campania de dezinformare a socialiștilor, în frunte cu Igor Dodon, declanșată împotriva sprijinului financiar al UE de 1,9 miliarde de euro și deschiderea postului public TV pentru minorități sunt subiectele care au dominat de departe în spațiul public în săptămâna curentă. Lăsând la o parte agenda evidentă pro-Kremlin a socialiștilor, întrebarea esențială care se impuse este cum își propun criticii deschiderii unui post public de limbă rusă să ajungă în casele și capetele locuitorilor regiunii găgăuze și celei transnistrene expuși complet campaniei de dezinformare atât din partea instituțiilor media de stat rusești, cât a celor controlate de administrațiile regionale?
Marți, Plenul Parlamentului European a aprobat, cu o largă majoritate, asistența financiară în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Acesta este cel mai mare sprijin din istoria Republicii Moldova, reprezentând aproape 50% din bugetul anual. Banii pentru prefinanțare vor ajunge la Chișinău în luna aprilie curent.
Conexiunile dintre partidele pro-ruse din Republica Moldova și partidele extremiste din UE
În urma proprunerii europarlamentarului Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European, a fost majorată valoarea granturilor: negociatorii au convenit să aloce 520 de milioane de euro nerambursabili – o creștere de 100 de milioane de euro în comparație cu propunerea inițială – alături de 1,5 miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă scăzută. Această ajustare, potrivit Parlamentului European, va permite Republicii Moldova să se reformeze fără să acumuleze datorii pe care să nu le poată plăti. Uniunea Europeană a majorat, de asemenea, prefinanțarea până la 18 % din sprijinul total, în creștere față de cele 7 % propuse inițial, permițând utilizarea rapidă a resurselor pentru a stimula securitatea energetică, infrastructura anticorupție și modernizarea serviciilor publice.
Deși a fost votată cu o largă majoritate în cadrul legislativului de la Strasbourg, împotriva asistenței financiare acordate Republicii Moldova au fost – atât în cadrul comisiilor, cât și în plen – aproape toți deputații din formațiunile politice de extremă dreaptă din Germania – „Alternativa pentru Germania”, Franța – „Adunarea Națională”, Bulgaria – „Vazhrazhdane”, Spania – „VOX”, Italia – Parditul „Lega”. Aproape toate aceste partide sunt pro-ruse sau chiar au avut conexiuni cu Kremlinul. Mai mult, reprezentantul Partidului „Vazhrazhdane” din Bulgaria, Stanislav Stoyanov, care a votat de asemenea împotrivă, reprezintă o formațiune care a semnat, la Chișinău, în februarie 2024, un acord de colaborare, cu Partidul „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Formațiunea politică bulgară are relații strânse cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România, formațiunea de extremă dreaptă „Patria Noastră” din Ungaria, precum și cu „Alternativă pentru Germania”. În martie 2024, deputații Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski au participat, împreună cu reprezentanți ai formațiunii „Alternativa pentru Germania” la un eveniment organizat în Bulgaria de „Vazhrazhdane”.
Igor Dodon și creditul „suveranist”
După anunțul Parlamentului European, Partidul Socialiștilor a lansat o campanie de dezinformare în care sprijinul UE este prezentat drept „un pas spre îndatorarea excesivă a țării”. „În loc să ofere oportunități autentice pentru dezvoltare, actuala guvernare acceptă condiții care vor împovăra generațiile viitoare cu datorii uriașe”, se spune într-un comunicat al formațiunii. „Suntem convinși că investițiile în Republica Moldova trebuie să fie orientate spre consolidarea suveranității țării, dezvoltarea economiei și a sectorului social, nu spre îndeplinirea unor comenzi externe”, se mai arată în comunicat, o aluzie la condițiile impuse de Bruxelles pentru implementarea reformelor, în special cea a justiției.
Acum cinci ani, în aprilie 2020, guvernarea formată din socialiști și democrați a încercat să obțină un împrumut din partea Federației Ruse, care nu condiționa reformele, ci instituia garanții din partea statului pentru credite contractate de agenți economici de la băncile rusești și trecea pe umerii statului datoriile Moldovagaz față de Gazprom. Pe 7 mai 2020, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a invalidat acordul semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse.
Numărătoare inversă pentru Nesterovschi și Lozovanu
Zile numărate până la pronunțarea sentințelor în cazul deputaților Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, afiliați oligarhului fugar Ilan Șor. Parlamentarul Alexandr Nesterovschi este învinuit că ar fi acceptat bani din partea grupului Șor și ar fi organizat o schemă ilegală de finanțare a Partidului „Renaștere”. În cazul său, procurorii cer aproape 11 ani de închisoare și o amendă de 500.000 de lei. Sentința este așteptată pe 19 martie. Irina Lozovanu este învinuită de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Renaştere” din partea grupului criminal organizat Şor și îşi va afla sentinţa pe 31 martie a.c.. Procurorii au cerut şase ani de închisoare pentru ea și cinci pentru soţul ei, Pavel Gârleanu, implicat și el in acest caz.
Deputaţii Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au rămas fără imunitate parlamentară pe 21 septembrie 2023. În martie 2023, ambii deputaţi au anunţat că părăsesc fracţiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și se alătură „Mișcării pentru Popor”, platformă prin care condamnatul penal, Ilan Şor, îşi organiza protestele anti-guvernamentale. Ulterior, cei doi au aderat la Partidul „Renaștere”.
Argumente pro și contra postului public TV de limbă rusă
Miercuri, deputații Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici au anunțat în cadrul unei conferințe de presă un proiect de lege cu privire la deschiderea unui post public de televiziune, care va emite în limba rusă. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus, joi, că studierea limbii române nu poate să ajute la lupta împotriva propagandei pro-Kremlin în condițiile unui război hibrid. „Realitatea noastră este următoarea, o parte a cetățenilor noștri sunt într-o bulă informațională, pe care o produce cineva în exterior. Unii spun că trebuie să le creăm condiții (rusofonilor – n.r.) pentru a învăța limba română. Sună bine, dar asta durează. Statul nu a realizat obiectivul acesta de la independență încoace”, a spus el. Președintele Parlamentului a spus că noul post TV, Moldova 3, trebuie să fie sub control public, la care să aibă acces „toată lumea și să nu fie ghidat de intereserele unui proprietar”.
Jurnalistul Postului public de televiziune Moldova 1, Mircea Surdu, a scris pe pagina sa de facebook că o asemenea inițiativă nu este nouă. Subiectul a fost discutat cel puțin din toamna anului 2024, în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Caietul de sarcini pentru anul 2025 al instituției includea deja la capitolul priorități, potrivit lui Surdu, deschiderea Postului de televiziune Moldova 3 destinat minorităților naționale. Conform rapoartelor organizațiilor media, într-adevăr, minoritățile naționale, în special în regiunea găgăuză și cea transnistreană, nu au surse de informare echidistantă și sunt expuse campaniilor de dezinformare atât din exterior, cât și din interior.
Televiziunea publică din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză este controlată complet de persoane afiliate grupului Șor și este implicată plenar în campaniile de propagandă ale Kremlinului. În cele mai mule cazuri, televiziunea regională nu respectă nici deciziile Consiliului Audiovizualului, care, după adoptare, rămân să fie executate de instituțiile statului responsabile de aplicarea legii, fapt deosebit de anevoios în regiunea găgăuză. În același timp, malul stâng al Nistrului a fost până la începutul anului curent în afara spațiului informațional moldovenesc.
